BluePink BluePink
XHost 		Servere virtuale de la 20 eur / luna. Servere dedicate de la 100 eur / luna - servicii de administrare si monitorizare incluse. Colocare servere si echipamente de la 75 eur / luna. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.

Chag Sucot Sameach (Festival Colibi Fericit!)


Vă urez bucurie şi fericire
pe durata acestui Sezon de Sărbătoare!
 
Acum este Festivalul Sucot (la creştini Sărbătoarea Corturilor), ultimul festival Biblic al calendarului, care închide acest anotimp al sărbătorilor recoltelor!
 
Sucot în limba ebraică סוכות (sucōt), ori ebraicć סֻכּוֹת (sucos), Festivalul Colibelor, este un paznic biblic celebrat în a XV-a zi a lunii biblice Etamin şi Tişrei în calendarul babilonian (capătul lunii Septembrie până la capătul lunii Octombrie). Este una din cadrul celor trei mari sfinte sărbători biblice poruncite care încep cu Yom Terua adică Ziua Trâmbiţării (Yom Terua), şi Ziua Izbăşirii (Iom Chipur), cu ocazia cărora Dumnezeu a poruncit să se facă pelerinaj la Templul din Ierusalim. Totodată face parte din cele trei timpuri fixate bărbaţilor să participe la Templu: Festivalul Paşti, Ziua Cinzecimii - când aduc contribuţia, şi Festivalul Colibi care este o sărbătoare a recoltelor, şi de recunoştinţă, şi care se ţine după încheierea recoltelor, când înainte de anotimpul ploios costruim colibe în amintirea celor patru zeci de ani de pribegie în sălbăticie când părinţii noştrii au locuit în colibe.
 
Sărbătoarea ţine şapte zile. Prima este ca o zi de odihnă Iom Tov când munca de înrobire este interzisă, urmată de zilele intermediare ale khol haMoed - intermediare comune, și Şemini Aţeret, a opta zi festivă de încheiere. Cuvântul ebraic sucōt este pluralul de la suca, "colibi", şi este o structură din pereţi acoperită cu şah (material vegetal cum sunt ramuri de copaci ori lăstari de bambus).

Suca în limba română: coliba. (poza este de pe wikipedia)

În cartea Leviticul, Dumnezeu a spus lui Moise să poruncească poporului:

        Vaiqra sau Levitic 23:34-23:36 --

34 dōvér aēl Bânéi  Iīsârā·eél lé·emōr

Cuvântă la Pruncire Israel lor spune:

bî·ĥāméşah aāsār iōuɱ lî·ĥōdêş hē·şâvīiaīi hē·zêōh ĥâg hā·skot şbat iāmīiɱ lî·Iâhuāh

„În a XV-a zi lunii a VII-a aceasta, Festival Cobibile; şapte zile Lui Iâhuah.

35 bî·iōuɱ hā·rֹeşuɳ mîqâre qâdōş cāl mâlēecât abdeh lōe taşo

În zi întâia din convocare sfântă; orice muncă odeditoare nu faceţi.

34 şâbat iāmīiɱ tîqrivōu eşâh lî·Iâhuāh bî·iōuɱ hā·şamâinei mîqâre qâdōş iīhâiêh lā·cêɱ uē·hî·qerebe·têɱ eşâh lî·Iâhuāh Aţeret hue—cāl mâlēecâtê abâdeh lōe taşo

Şapte zile să căraţi ardere lui Iâhah: în zi a VIII-a din convocare sfântă să fie vouă şi de căraţi-le ardere lui Iâhuah: Încheiere este; orice muncă obeditoare nu faceţi.”

Suca este destinată ca o asemănare a locuinţelor fragile în care izraeliţii au locuit în cei 40 ani de călătorie în sălbăticie după ieşirea din robia egipteană. În timpul praznicului mesele se mănâncă în colibă iar mulţi și dorm acolo. În fiecare zi a sărbătorii, membri căminului recită o binecuvântare peste lulav (buchetul cu trei rămurele: 3 de mirt, două de salcie roşie, una de palmier la care se pot usca fructele) şi un etrog (un fruct de obicei citronă mai verde) – patru specii.

Conform cu profetul Zaharia, în era mesianică Sucot va deveni un festival universal şi toate popoarele vor face pelerinaj anual la Ierusalim să celebreze sărbătoarea aici.

        Leviticul 23:39-23:43 --

„În ziua a cincisprezecea a lunii a şaptea, când vă strângeţi roadele pământului, să sărbătoriţi sărbătoarea Domnului şapte zile: în ziua întâi este odihnă şi în ziua a opta iar este odihnă.

Şi luaţi, în ziua întâia, fruct de copaci frumoşi (hadar), chitră, palmă de finici (lulav), ramuri din pomi denşi (mirt), şi sălcii de vale; şi să vă veseliţi înaintea lui IAHVE Dumnezeului vostru, şapte zile.

Să prăznuiţi sărbătoarea aceasta a DOMNULUI şapte zile în an: acesta este aşezământ veşnic în neamul vostru. În luna a şaptea să o prăznuiţi.

Să locuiţi şapte zile în corturi; tot izraelitul băştinaş să locuiască în corturi [bî'sucot], ca să ştie urmaşii voştri că în corturi am aşezat Eu pe fiii lui Israel, când i-am scos din pământul Egiptului. Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.”

Sucot a devenit una din cele mai importante festivaluri în iudaism ortodox şi iudaism mesianism, la care iudaismul secular nu participă, aşa cum este dezignat ca “Sărbătoarea Domnului”[cartea Exodului sau Ieşirea de ex. în 23:16, 34:22] ori simplu “festivalul [conform cărţii Ezechiel 45:25; cărţii Neemia 8:14.]”. Moise ia instruit pe Pruncirea Israel să se adune pentru o citire a Legii pe durata Sucotului la fiecare şapte ani (Deut. 31:10-11). Regele Solomon a dedicat Templul din Ierusalim de Sucot (1 Împăraţi 8; 2 Cronici 7). Şi Sucot a fost prima ocazie sacră observată după reluarea sacrificiilor în Ierusalim după exilul babilonian (Ezra 3:2-3:4). Ăn Samaritism, religia samaritenilor, se crede că Tora a fost dată de Dumnezeu prin Moise1 care este unicul profet şi citirea se face odată la şapte ani.

1 Pentateuhul Samaritean tradus în arameică se numește Targumul Samaritean și în greacă Samareitikon.

(Citat din: https://www.academia.edu/106930295/Crezul_Cultului_Iudaic_Mesianic_Cuprins_cu_Rezumate )

În Noul Legământ al lui Mesia

În mesianism Sucot este simbolul Împărăţiei Sfinţilor cu Mesia, lumea ce vine (olam hava), şi al binecuvântării lui Israel. Umblarea cu Domnul este dovedită prin plantarea în Adunarea lui Dumnezeu de Paşte (Pesah) când cei dintre neamuri şi copii lui Israel trebuie să fie circumcişi cu inima, prin despărţirea de rău, despre care ne vorbeşte Sărbătoarea Azimilor (Hag Maţot), darea Legii şi Sfântului Duh Adunări lui Dumnezeu de la Sărbătoarea Cincizecimii (Şavuot), invocarea venirii lui şi învierii celor adormiţi cu ocazia Zilei Trâmbiţelor (Yom Terua), izbăvirea de sub păcat despre care vorbeşte Ziua Ispăşirii (Yom Kippur), şi de bucuria părtăşiei cu El, prefigurată de Festivalul Colibelor.

În Evanghelia după Matei capitolul 21; Evanghelia după Marcu capitolul 11 şi Evanghelia după Ioan capitolul 12 se prezintă celebrarea sărbătorii cum era sugerată: ramuri (în ebraică: lulav) erau presărate la picioarele lui Mesia când se apropia de Ierusalim. Mulţimea Îl recunoaşte ca „Fiul lui David” şi „Regele lui Israel”. Dar adevărata sărbătoare a Corturilor nu putea fi ţinută mai înainte ca Ieşua (Iisus) să izbăvească pe poporul său de păcatele și fărădelegile lor. (Isaia 53:5; Ezechiel 37:23; Ap. Evrei 10:13-18; Psalm 110:1) –

Va sosi timpul conform profetului Zaharia capitolul 14, când Sucot va deveni un festival universal și toate popoarele vor face pelerinaj anual la Ierusalim pentru a lua parte la festival. În Evanghelia după Ioan capitolul 7, El se suise în ascuns la Sărbătoarea Corturilor.

În pustie, chivotul a însoţit poporul în pelerinajul său, asociindu-se la necazurile lui sau mergând “înaintea lor... cale de trei zile”, ca să caute un loc de odihnă" (Numeri 10:33).

Ioan 7:2-9 --

„Şi era aproape sărbătoarea iudaică a corturilor. Au zis deci către El frații Lui: Pleacă de aici și du-Te în Iudeea, pentru ca şi ucenicii Tăi să vadă lucrurile pe care Tu le faci.

Căci nimeni nu lucrează ceva în ascuns, ci caută să se facă cunoscut. Dacă faci acestea, arată-Te pe Tine lumii. Pentru că nici fraţii Lui nu credeau în El.

Deci le-a zis Iisus: Vremea Mea încă n-a sosit; dar vremea voastră totdeauna este gata.

Pe voi lumea nu poate să vă urască, dar pe Mine Mă urăşte, pentru că Eu mărturisesc despre ea că lucrurile ei sunt rele.

Voi duceţi-vă la sărbătoare; Eu nu merg la sărbătoarea aceasta, căci vremea Mea nu s-a împlinit încă. Acestea spunându-le, a rămas în Galileea".

Fraţii lui Iisus (Ieșua) ar fi dorit ca să se suie cu ei la sărbătoare, dar El venise ca Tora vie, Cuvântul născut înainte de întemeierea lumii devenit trup cu fire asemănătoare lui Adam, cu fire asemănătoare omului păcătos, să-şi facă cortul în mijlocul nostru. (Ev. Ioan 1:10-14; Romani 8:3)

Ioan 7:10-15 --

„Dar după ce frații Săi s-au dus la sărbătoare, atunci S-a suit și El, dar nu pe față, ci pe ascuns.

În timpul sărbătorii iudeii Îl căutau și ziceau: Unde este Acela?

Și cârtire multă era despre El în mulțime; unii ziceau: Este bun; iar alții ziceau: Nu, ci amăgește mulțimea. Totuși, de frica iudeilor, nimeni nu vorbea despre El pe față.

Iar la jumătatea praznicului Iisus S-a suit în templu și învăţa".

Conform cu Moșna în cele şaptea zile de Sucot se aducea la Templu o ofrandă de apă (numită „eliberarea apei”). (Suca 51a-b). Într-o ceremonie numită Nisuh haMaim, Marele Preot conduce o procesiune la fântâna Şiloah (Şiloamului), când umple un ulcior cu apă şi se întoarce în curtea Templului.

Când Marele Preot toarnă apa, marea mulţime presară lulavotul (buchetul de Sucot) şi cântă:

Psalmul 118:25-26 --

אָנָּא יְהוָה הוֹשִׁיעָה נָּא
אָנָּא יְהוָה הַצְלִיחָה נָּא
בָּרוּךְ הַבָּא בְּשֵׁם יְהוָה
בֵּרַכְנוּכֶם מִבֵּית יְהוָה

” Anna YHWH hoșiah na!

Anna YHWH hatzlihah na!

Baruk ha-vah beșem YHWH!

Berak-nu-hem mi-Beit YHWH.”

”O, Mântuiește-ne! O Iahve!

O Iahve, ne rugăm, sporește-ne!

Binecuvântat fie cel ce vine în Numele lui Iahve!

Te binecuvântăm din Casa lui Iahve.”

Seria fotografiei următoare vă arată cum putem asambla buchetul pentru această ocazie: 

Mai întâi să luaţi titular pachetul şi introduceţi rămurele de palmier (lulav), în centru (strângeţi folosind benzile pachet după cum este necesar). Luaţi cele două ramuri de salcie (aravot) şi introduceţi-le în camera de stânga, iar cele trei ramuri de mirt (hadasim) şi le inseraţi în camera de dreapta. În cele din urmă, să luaţi "fructul arborelui frumos" (adică, etrog, lămâia) şi pregăteşte-te să recite

...

 

 

Binecuvântarea pentru Lulav:

Barukh attah Iahveh, Eloheinu Melekh ha'olam,

asher kid'shanu bi'mitzvotav,

vi'tzivanu al netilat lulav.

Binecuvântat fii DOAMNE, Dumenzeul nost Împaratul Zidirii,

Care ne-ai sfinţit în Mişvothav (Poruncile Date),

Şi ne-ai poruncit să ridicăm Lulav.

Amin.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sucot


A şaptea zi de Sucot este în fiecare an ziua când întreg poporul Israel spune: "Binecuvântat fie Cel ce vine! În Numele IAHVE." fără ca mulţi să ştie că aceasta este o profeţia mesianică care se referă la Ieşua pe care neamurile îl cunosc ca Iisus Mesia.

Aceasta este ziua cunoscută sub numele de Osana Rava (din arameică: הוֹשַׁעְנָא רַבָּא, "Mare Osana/Mare Ectenie") şi marcată de un serviciu special, în care se fac şapte circuite de către credincioşii care ţin buchetul celor patru specii, recitând Psalmul 118:25-26 împreună cu rugăciuni. În plus, se bate pe pământ un mănunchi din cinci ramuri de salcie.

În această zi avem oportunitatea să spunem, aşa cum fac unii fraţi din Israel, cum Ieşua s-a ridicat apunând: “Lăsaţi pe oricine care este setos să vină şi să bea. Oricine crede în Mine, precum a zis Scriptura: "râuri de apă vie vor curge din pântecele lui." (Ioan 7:2, 37-38).”

 Profetul Zaharia spune în versetele 16-19 din capitolul XIV, că toţi oamenii de pe pământ care supravieţuiesc, din neamurile care trimit trupe la Ierusalim,  vor avea cerinţa să participe în pelerinaj anual la Ierusalim ca să-L proslăvească pe Regele Regilor, DOMNUL Oştirilor, şi să celebreze Festivalul Colibelor; altfel nu vor avea apă (nu va cădea ploaie).

Ceremonia Turnării Apei şi împlinirea ei de Sucot!

Imaginează-ţi cum s-ar fi trezit Mesia zilnic în timpul festivalului Sucot, în mijlocul a zeci de mii de oameni care veneau să-L slujească pe DOMNUL la Templu. Locul a fost umplut cu o tentă de slavă, devenind un Loc Sfânt pe durata unui timp stabilit special!

La jumătatea festivalului, Ieşua s-a urcat la Curţile Templului şi a început să de-a învăţătură. Unii din popor începeau să întrebe dacă el este Mesia. Alţii spuneau:

“Ştim de unde este acesta, este din ...; când Mesia vine, nici unul nu va şti de unde este.” Totuşi, mulţi din gloată îşi puneau nădejdea în el.

În fiecare dimineaţă o procesiune de preoţi coborau la Puţul Şiloam (Neemia 3:15) acompaniaţi de bărbaţi şi femei jucând DOMNULUI pe muzică cu multă veselie.

Când au ajuns la Puţ, un preot scotea apă folosind un ulcior de aur.

Când preotul scotea apă, ceilalți preoţi recitau versetul din Isaia 12:3:

“Şi cu veselie veţi scoate apa din izvoarele mântuirii,”  care în ebraică este:

Ue şavtem mayim bî sason mimayney ha Ieşuah [הישׁועה].”

Aceste cuvinte erau popularizate de un cerc de dans ebraic numit: Mayim, Mayim în Română: Ape, Ape.

Puţul Şiloamului simbolizat de “fântânile mântuirii,” şi cuvântul Mântuire este foarte apropiat de numele Mântuitorului nostru Ieşua.

În acest timp la Templu mii aşteptau procesiunea întoarcerii de la Puţul din Şiloam. Anunţaţi de un răsunet triplu de trompetă, preoţii cu ulciorul aurit se apropie de altar şi turnau această ofrandă de apă. Muzicienii cântau la instrumentele lor sfinţite, şi începeau fiecare să cânte psalmii Hallel (Psalmi 113-118).

Psalmul 118:22 este de fapt Profeţie Mesianică care vorbeşte despre: “Piatra pe care arhitecţii au lepădato devenind capul unghiului.”

În Ioan 7:37, se spune vă Ieşua (Iisus) era acolo cu  fiecare pe durata Ceremoniei Turnării Apei şi el spunea cu voce tare:

“Dacă însetează cineva, să vină la Mine şi să bea. Cine crede în Mine, cum zice Scriptura, vor curge râuri de apă vie din stomacul lui.” - Ioan 7:37; Isaia 44:3, Ieremia 2:13; 17:13; Zaharia 14:8; Psalm 36:8,9; Proverbe 14:27, Ioan 4:10; 6:63; 1 Corinteni 10:4; Apocalipsa 7:17; 21:6; 22:1 & 17.

În zilele de Sucot, psalmii Hallel sunt cântaţi în sinagogile din Israel şi în jurul lumii. Din nefericire, cum poporul Iudeu cântă Psalmul 118:22 acest an, nu au nici o idee că această Scriptură este o Profeţie Mesianică ce se referă la Ieşua!

Ziua după ce Ieşua a proclamat El însuşi a devenit împlinirea Psalmului 118:22, El a vindecat un om orb de la naştere. Şi ghiciţi unde este omul vindecat?

Ieşua a scuipat pe pământ, a făcut tină cu saliva, şi a unso pe ochii omului. Apoi Ieşua ia spus: “Du-te şi spală-te în Puţul Şiloamului.”

Aceasta este acelaşi Puţ de apă de unde preoţii scoteau apa sfântă, şi unde recitau: “Şi cu veselie veţi scoate apa din izvoarele mântuirii.”

Astfel omul a plecat şi s-a spălat, şi a venit acasă văzând! Ieşua la vindecat fizic şi apoi ochii săi erau deschişi spiritual când a crezut că Ieşua era Mesia lui Israel.

Pe perioada acestui festival de Sucot când ne veselim împreună cu evrei mesianici de la misiuni, 99.9% din poporul Iudaic tot nu îl cunosc pe Ieşua. Ei sunt separaţi de Dumnezeu pentru veac.

 (Luca 13:28-30);

Citirea Bibliei de Sucot

Ziua:

Tora:

Haftara:

Brit Hadaşa:

Sucot 1:

Lev. 22:26-23:44;
Num. 29:12-29:16

Zaharia 14:1-21;

Ioan 1:10-14;
Apoc. 7:1-10; 21:1-4;

Sucot 2:

Lev. 22:26-23:44;
Num. 29:12-29:16

1 Regi 8:2-21

Ioan 1:10-14;
Apoc. 7:1-10; 21:1-4

Sucot 3

Exod. 33:12-34:26

Ezec. 38:18-39:16;
Eclesiastul. (c)

(sabat ::Rom. 1:16-23;
Apoc. 19:1-16;)

Sucot 4:

Num. 29:20-25

 

 

Sucot 5:

Num. 29:23-28

 

 

Sucot 6:
(sabat ::
sâmbăta)

Num. 29:26-31
(sabat ::
Exod 33:12-34:26;)


(sabat ::
Ezechiel 38:18-36:16;)


(sabat ::
Romani 1:16-23;
Apocalipsa 19:1-16;)

Sucot 7
(Osana Rava):

Num. 29:26-34

  Psalmul 118:25-26

  Apocalipsa 7:9-10;

Sucot 8
(Ș'mini Ațereț):

Deut. 14:22-16:17;
Num. 29:35-30:1

1 Regi 8:54-8:66

Matei 17:1-9;
Marcu 12:28-33

Sucot 9
(Șimciat Tora):

Vzot-Haberakha
(reîncepere citire de la Geneza)

1 Regi 8:54-8:66

Iosua 1:1-18;
Apocalipsa 22:1-5

Pentru că citirea săptămânală din Moise (Tora), Profeţi şi Scrieri (Haftara), şi în mesianism din Brit Hadaşa, reîncepe după zilele de Sucot, avem un plan de citire a Bibliei pentru un an complet agricol. Într-un an agricol cei credincioşi, care sunt în Mesia, se pot analiza în pilda bobului de grâu care este semănat, apoi este udat de Dumnezeu care îl face să crească, care înfloreşte primăvara şi Dumnezeu îl face să de-a roadă în spic, care se coace în vara următoare şi este adunat de secerători în jitniţă din nou la sfârşitul verii pentru un nou an. (Ioan 12:23-26)
  
Un Planul Mesianic de Citire pentru 5784/2023 -2024 de la M.J.A.A.

https://mjaa.org/scripture-resources/

Citirea normală a Porţiei din Tora se suspendă şi în sinagogi şi se citeşte o porţie legată de sărbătoare despre cum de Sucot ne adăpostim în prezenţa lui Dumnezeu, pentru citirea vedeţi cu atenţie tabelul de mai sus pentru că citirea se începe în seara de ajun a fiecărei zile.  

“DOMNUL a răspuns: „Iată, Eu fac un legământ: Voi face, în faţa întregului popor, minuni care n-au avut loc în nici o ţară şi la nici un neam; tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea DOMNULUI, şi prin tine voi face lucruri înfricoşate.”  (Exodul 34:10)

Hag Sameah!

Florin, Arad, Romania.