Arhiva forumului

Ezechiel 37:1  mâna Domnului a venit peste mine, şi m-a luat în Duhul Domnului, şi m-a pus în mijlocul unei văi pline de oase.
2  M-a făcut să trec pe lângă ele, de jur împrejur, şi iată că erau foarte multe pe faţa văiei, şi erau uscate de tot.
3  El mi-a zis: „Fiul omului, vor putea oare oasele acestea să învieze?” Eu am răspuns: „Doamne, Dumnezeule, tu ştii lucrul acesta!”
4  El mi-a zis: „Prooroceşte despre oasele acestea, şi spune-le: „Oase uscate, ascultaţi cuvântul Domnului!
5  Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu către oasele acestea: „Iată că voi face să intre în voi un duh, şi veţi învia!
6  Vă voi da vine, voi face să crească pe voi carne, vă voi acoperi cu piele, voi pune duh în voi, şi veţi învia. Şi veţi şti că Eu Sunt Domnul.”
7  Am proorocit cum mi se poruncise. Şi pe când prooroceam, s-a făcut un vuiet, şi iată că s-a făcut o mişcare, şi oasele s-au apropiat unele de altele!
8  M-am uitat, şi iată că le-au venit vine, carnea a crescut, şi le-a acoperit pielea pe deasupra; dar nu era încă duh în ele.
9  El mi-a zis: „Prooroceşte, şi vorbeşte duhului! Prooroceşte, fiul omului, şi zi duhului: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Duhule, vino din cele patru vânturi, suflă peste morţii aceştia, ca să învieze!”
10  Am proorocit, cum mi se poruncise. Şi a intrat duhul în ei, şi au înviat, şi au stat pe picioare: era o oaste mare, foarte mare la număr.
11  El mi-a zis: „Fiul omului, oasele acestea Sunt toată casa lui Israel. Iată că ei zic: „Ni s-au uscat oasele, ni s-a dus nădejdea; Suntem pierduţi!”
12  De aceea, prooroceşte, şi spune-le: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Iată, vă voi deschide mormintele, vă voi scoate din mormintele voastre, poporul Meu, şi vă voi aduce iarăşi în ţara lui Israel.
13  Şi veţi şti că Eu Sunt Domnul, când vă voi deschide mormintele, şi vă voi scoate din mormintele voastre, poporul Meu!
14  Voi pune Duhul Meu în voi, şi veţi trăi; vă voi aşeza iarăşi în ţara voastră, şi veţi şti că Eu, Domnul, am vorbit şi am făcut, zice Domnul.”
15  Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
16  „Fiul omului, ia o bucată din lemn, şi scrie pe ea: „Pentru Iuda şi pentru copiii lui Israel, care Sunt tovarăşii lui.” Ia apoi o altă bucată din lemn, şi scrie pe ea: „Pentru Iosif, lemnul lui Efraim, şi pentru toată casa lui Israel, care este tovarăşa lui.”
17  După aceea împreună-le una cu alta, într-o singură bucată, aşa încît să fie una în mâna ta.
18  Şi când îţi vor zice copiii poporului tău: „Nu vrei să ne lămureşti ce înseamnă lucrul acesta?”
19  să le răspunzi: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Iată că voi lua toiagul din lemn al lui Iosif, care este în mâna lui Efraim, şi al seminţiilor lui Israel care-i Sunt tovarăşe, le voi uni cu toiagul lui Iuda, şi voi face un singur lemn, aşa că vor fi una în mâna Mea.”
20  Toiegele din lemn pe care vei scrie, să le ţii astfel în mâna ta, sub ochii lor.
21  Şi să le spui: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: „Iată, voi lua pe copiii lui Israel din mijlocul neamurilor la care s-au dus, îi voi strânge din toate părţile, şi-i voi aduce înapoi în ţara lor.
22  Voi face din ei un singur neam în ţară, pe munţii lui Israel; toţi vor avea un singur împărat, şi nu vor mai fi două neamuri, nici nu vor mai fi împărţiţi în două împărăţii.
23  Nici nu se vor mai spurca, prin idolii lor, cu urîciunile lor, şi cu toate fărădelegile lor. Îi voi scoate din toate abaterile cu care au păcătuit, şi-i voi curăţi; ei vor fi poporul Meu, şi Eu voi fi Dumnezeul lor.
24  Robul Meu David va fi împărat peste ei, şi toţi vor avea un singur păstor. Vor urma poruncile Mele, vor păzi legile mele şi le vor împlini.

Aici se vede că va fi o catastrofă mare şi va rămâne din Israel o vale de oase, după care Dumnezeu va scoate din morminte totă casa lui Israel care vor fi poporul Său.

Valea se referă la valea dintre Muntele Măslinilor din Zaharia ?

Versetul 24 se referă la Mai Marele David sau la Regele David al doilea împărat al lui Israel?

În Ezechiel 39:8 - 9; este vorba de 7 ani de necaz pentru locuitorii din Israel în mod asemănător cu Necazul Cel Mare:

"Iată, aceasta va veni şi se va împlini, zice Domnul Dumnezeu; aceasta este ziua aceea de care am grăit Eu.
Atunci locuitorii cetăţilor lui Israel vor ieşi şi vor aprinde foc, vor arde armele, scuturile, pavezele, arcurile, săgeţile; lăncile şi suliţele; şapte ani le vor arde."

Profetiile nu sunt usoare. Uneori se ascund in ele si elemente ce nu pot fi luate strict literal. O extrema ar fi ca sa interpretam profetiile strict la litera, excluzand orice interpretare spirituala, sau sa spiritualizam tot, excluzand orice posibilitate de a lua literal ceva.
De ex. Geneza 3:14. Iahve Dumnezeu a zis sarpelui: "Fiindca ai facut lucrul acesta, blestemat esti intre toate vitele si intre toate fiarele de pe camp; in toate zilele vietii tale sa te tarasti pe pantece, si sa mananci tarana.
Aceasta fraza este una simbolica, si ca de fapt Dumnezeu vorbea la modul figurativ heruvimului decazut Lucifer. Dumnezeu l-a asemanat pe Lucifer cu un sarpe, deoarece acesta s-a folosit de un sarpe in planul lui de a seduce primii oameni.
Ca aceasta interpretare este corecta, o arata si
Apocalipsa 12:9. Si balaurul cel mare, sarpele cel vechi, numit Diavolul si Satana, acela care inseala intreaga lume, a fost aruncat pe pamant; si impreuna cu el au fost aruncati si ingerii lui.
respectiv
Apocalipsa 20:2. El a pus mana pe balaur, pe sarpele cel vechi, care este Diavolul si Satana, si l-a legat pentru o mie de ani.
3. L-a aruncat in Adanc, l-a inchis acolo, si a pecetluit intrarea deasupra lui, ca sa nu mai insele Neamurile, pana se vor implini cei o mie de ani. Dupa aceea, trebuie sa fie deslegat pentru putina vreme.
respectiv
Geneza 3:15. Vrasmasie voi pune intre tine si femeie, intre samanta ta si samanta ei. Aceasta iti va zdrobi capul, si tu ii vei zdrobi calcaiul."
Iata ca trebuie sa fim foarte atenti la profetii. Nici o prefetie n-ar trebui interpretata in contextul ei strict apropiat, ci in contextul intregii Scripturi.

"Geneza 3:15  Duşmănie voi pune între tine şi între femeie[/b][/u], între sămânţa ta şi sămânţa ei; aceasta îţi va zdrobi capul, iar tu îi vei înţepa călcâiul" .

Apocalipsa 12:17  Şi balaurul, mâniat pe femeie, s-a dus să facă război cu rămăşiţa seminţei ei, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi ţin mărturia lui Isus Hristos.

Apocalipsa 12:17  Şi balaurul s-a aprins de mânie asupra femeii şi a pornit să facă război cu ceilalţi din seminţia ei, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi ţin mărturia lui Iisus.

Aici poate fi vorba fie de continuatorii "Femeii" care păzesc poruncile legii lui Dumnezeu date prin Moise şi mărturisesc pe Ieşua ca Unsul lui Iah (din cele 12 semnţii ale lui Israel, nu neapărat iudei sau care sunt israeliţi în Iudeea acum).

Fie de o "rămăşită" ca în traducerea preotului D. Cornilescu care fac opoziţie păcatului până la sânge fără a accepta nici un compromis aşa cum a făcut Noe şi familia lui înainte de potopul cu apă când erau nefilimii (sau sămânţa nefilimilor - oamenii cu renume) pe Pământ din cauza necurăţiei şi răutăţii oamenilor, ca Lot şi fiicele lui în Sodoma, Daniel şi generaţia lui exilată în Caldeea / Babilonia, şi alţii cu oacazia deportărilor târzii ale poporului Israel.

Poate fi vorba şi de două categorii paralele adică martirii dintre neamuri (alaiul Miresei) care sunt reprezentaţi în Ierusalim prin cei doi mucenici, şi cei 144000 care îl însoţesc pe Miel pe Muntele Sion (alaiul Mirelui).

Eu am dat un simplu exemplu si am expus pericolele si ce ar trebui facut.
In ce priveste Ezechiel 37:1-14 unii aici interpreteaza totul simbolic si spun ca se refera la intemeierea moderna a statului Israel. Mie nu mi se pare logica aceasta spiritualizare si cred ca aici este o profetie care se aplica literal, la inviere.

Amebele lucruri se împlinesc în aceiaşi perioadă de timp. Dacă nu ar fi ajuns toate popoarele la un nivel spiritual extrem de puternic în comparaţie cu perioada de slavagism şi decădere spirituală care a avut loc în Marele Imperiu Roman, toate popoarele ar fi fost împotriva evreilor iudeici şi nu le-ar fi permis nici odată să se revendice pământurile seminţiei lor.

Acum fireşte Egiptul şi toţi vecinii se tem că descoperirea anumitor vestigii iudaice sau israelite antice care are legătură cu tradiţiile poporului Israel istoric ar putea porni un război sau atac. Aceasta este un obicei modern, de exemplu nu ştiu cât a investit SUA în războiul cu Irak şi cât a scos din muzeele cu vestigii asiriano-caldeene şi poate chiar mai vechi, vestigii care au crezut în primă fază că sunt ascunse de H. Sadam din motive strategice dar el dorea doar să reconstruiască oraşul istoric Babel, aşa cum au râvnă şi nostalgie toate popoarele pentru momentele înfloritoare din istoria lor.

Nu ştiu dacă afirmaţiile lui LordSion care s-a retras mai stau în picioare după ce G. Bush a pierdut într-un fel alegerile, şi ce grupuri de influenţe au autoritate şi control mai mare acum în SUA dar semnul că descoperirile au meritat este continuare campaniei din jurul Golfului Persic, ocul de unde a fost luată Grădina Frumoasă a "Edenului", şi unde istoricii presupun că au trăit primii oameni de pe planetă, iar civilizaţia s-a întors mereu acolo când în perioadele când crescut cunoştinţa şi răutatea omului.

Părerea mea e că li se va face iudeilor care caută războiul şi nu pacea aşa cum li s-a făcut naziştilor (naţi-onaliştilor lui A. Hitler), acum fiind reversul medaliei, Germania fiind din nou cel mai puternic "corn" din o Europă care este foarte puternică spiritual dar şi cu necuvincioşii pe măsura celora din Germania interbelică. Însă nu văd când şi cum "Regele Nordului" (Alianţa Nord-Atalantică) va întoarce armele asupra Ierusalimului, mai ales că doar jumate din cetate e controlată de Iudei care încă se mai folosesc de Tel-Aviv.

Apropo de război, dacă ştii cumva ceva nou despre Afganistan unde era rămăşiţa pretinsă a celor 10 triburi, sufucuenţi la număr cât să aibă pretenţii asupra Băncii de West, şi mai cunosc şi limbajul arab perfect ...

Vremea despre care a vorbit profetul Isaia când zicea "nu te voi mai numi părăsită" cu privire la Ierusalim dacă s-a împlinit atunci cetatea nu va mai fi pustiită şi părăsită total nici oadată, fapt pentru care istamiştii se tem să piardă controlul total asupra cetăţii.

In prima luare de cuvant, am atras atentia asupra contextului larg ca factor fundamental in interpretarile profetiilor.
Avem de aface uneori cu aparente contradictii:
El va stapani dela o mare la alta, si dela Rau pana la marginile pamantului. (Ps.72:8)
Si marea nu mai este. (Ap. 21:1)

Iata ca o profetie spune ca va fi mare, alta spune ca nu. In plus ni se spune ca va fi Rau si raul se scurge in mare. Iar marea se evapora ca sa aduca ploaie, deci apa are un ciclu. Un alt argument este ca marea a fost de la inceput si Dumnezeu a vazut ca si marea e buna, de ce ar disparea?

Dumnezeu a vazut tot ce facuse si iata ca erau foarte bune (deci inclusiv marea) Geneza 1:31

Cum armonizam? Nu putem arunca sau lasa una din ele, nici cea din VT cum le place unora, pe ideea ca profetiile Vechiului Testament sunt "de inspiratie inferioara". Exista o singura solutie, una dintre "mari" nu este expresie literala. Care? Cea de la Apocalipsa 21:1. De ce? Deoarece aici este un simbol, ca si in Daniel 7:2,3 si Apocalipsa 13:1
Dar ce este atunci marea in chip simbolic???
Pentru raspuns citeste si compara si cu Apocalipsa 17:1 si Apocalipsa 17:15.
Banuiesc ca prietenul tau charismatic Richard Perry, nu va fi de acord cu aceasta explicatie, daca ii vei cere parerea, dar ce sa ii faci, nu putem fi de acord cu charismaticii in toate explicatiile lor.

Oricum timpul meu fiind limitat, eu nu am timp si nici vointa sa scriu pagini intregi, pentru a sustine ceva care este vadit asa de simplu de inteles, ca nu se poate mai clar. Nu am intentia sa ma cert, nici sa ma contrazic, mi-am scris parerea si am plecat mai departe. Nu pot sa impun o parere si nici nu vreau, fiindca numai Dumnezeu poate impune. Respect o alta parere, chiar daca nu sunt de acord cu ea.
Sper sa mai pot posta in acest subiect.
NB

Ai făcut o confuzie, lupta cu Anticrist, despre care e voba în Daniel şi posibil în Psalm, este înainte de Armaghedon (în Necazul Cel Mare) fiind relatată în Apocalipsa 19:21; iar lupta cu Satan este după înpărăţia lui Christos cu Sfiinţii, fiind relatată în Apocalipsa 20:7-10. La Apocalipsa 20:13 Marea (oceanul planetar) încă mai este pentru că afară pe morţi pentru Judecată, şi doar în capitolul 21:1 când judecata e isprăvită marea nu mai este ca efect al acesteia.

Ms, O să dorm după-masă că am musafiri şi stau de 6 ... (glumesc)

P.S. Caută-mă please pe messenger când sunt on.