Arhiva forumului

hai să începem (să discutăm, nu să vorbim în limbi - deşi nu ar fi exclus).

ifdofijn oiansidn asindqnw kwqmqm vuhuen

nu te mai juca Radule..............
ştiu că dorinţa ta e mare să vorbeşti în limbi....şi vei vorbi......dar după ce vei învăţa lecţiile ce trebuie învăţate în şcoala Domnului..........

Mesaj sters . Imi pare rau pentru inconvenient.

1 Corinteni 14:4  Cine vorbeşte în altă limbă, se zideşte pe sine însuşi; dar cine proroceşte, zideşte sufleteşte Biserica.
5  Aş dori ca toţi să vorbiţi în alte limbi, dar mai ales să prorociţi. Cine proroceşte, este mai mare decât cine vorbeşte în alte limbi; afară numai dacă tălmăceşte aceste limbi, ca să capete Biserica zidire sufletească.

- Practic când vorbeşti în limbi îţi zideşti duhul.......simţi că te descarci, simţi că eşti mai liber......dar limbile mai au ca avantaj şi faptul că poţi să:
- mustrii mai cu impact puterile întunericului....
- Să îl lauzi pe Dumnezeu mai bine în timp ce mintea ta este limitată....duhul tău stăpânit de Duhul lui Dumnezeu are arii mai largi de lăudare şi conectare la Dumnezeu.
- Limbile uneori te ajută să ai pătrundere mai uşor în rugăciune, să primeşti profeţii, viziuni, înştinţări supranturale.......
astea ar fi câteva avantaje prcatice ce le-am observat persoanal......probabil mai sunt şi altele.........

Mesaj sters . Imi pare rau pentru inconvenient.

prin limbi se pot scoate demoni.

Mesaj sters . Imi pare rau pentru inconvenient.

nu neapărat, dar te adresezi cu o limbă cu autoritate, o limbă pe care o primeşti de la Domnul special pentru această lucrare de exorcizare.

radu limba cu autoritate ? Care este acea limba ?

exact nu stiu, am citit şi eu prin nişte cărţi despre chestiile astea...

eu am avut o experienţă când vorbeam în limbi în timp ce mă rugam şi Dumnezeu mi-a dat şi o profeţie (descoperire) , în care am auzit doi demoni vorbind, şi un demon speriat a zis către celălalt:
'Măi ăsta ne mustră în limba noastră'
(Nu o luaţi ca glumă...e o experienţă reală..........prin lvorbire în imbi fie îl lauzi pe Dumnezeu, fie mustri pe demoni cu mai multă autoritate, prin limbi uneori se obţine 'pătrundere' şi 'impact' în lumea spirituală spun asta din experienţă proprie.........).

În ceea ce priveşte vorbirea în limbi am citit despre următorul caz: o persoană care poate nu a vorbit niciodată în limbi, dacă se află într-o situaţie favorabilă adică, de exemplu, se roagă pentru vindecarea unui bolnav, Domnul îi poate da vorbirea în limbi scopul vindecării. De asemenea, am auzit de următorul caz: cineva mergea cu maşina şi se ruga punând Domnului o întrebare, după vreo 8 ore de rugăciune şi mers cu maşina, a vorbit în limbi şi a tălmăcit răspunsul la acea întrebare.

Ce parere aveti despre intamplarea din Fapte cap 2 ? Adica lumea spune ca darul vorbirii in limbi se face cu limbi neinteligibile si necesita talmaciri dar aici se vede contrariul in sensul ca cei care vorbeau erau intelesi de toata lumea in toate dialectele.

Fapte 2
1 'n ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaş loc.
2 Deodată a venit din cer un sunet ca vîjîitul unui vînt puternic, şi a umplut toată casa unde şedeau ei.
3 Nişte limbi ca de foc au fost văzute împărţindu-se printre ei, şi s'au aşezat cîte una pe fiecare din ei.
4 Şi toţi s'au umplut de Duh Sfînt, şi au început să vorbească în alte limbi, după cum le da Duhul să vorbească.
5 Şi se aflau atunci în Ierusalim Iudei, oameni cucernici din toate neamurile cari sînt supt cer.
6 Cînd s'a auzit sunetul acela, mulţimea s'a adunat şi a rămas încremenită; pentrucă fiecare îi auzea vorbind în limba lui.
7 Toţi se mirau, se minunau, şi ziceau unii către alţii: ,,Toţi aceştia cari vorbesc, nu sînt Galileeni?
8 Cum dar îi auzim vorbind fiecăruia din noi în limba noastră, în care ne-am născut?
9 Parţi, Mezi, Elamiţi, locuitori din Mesopotamia, Iudea, Capadocia, Pont, Asia,
10 Frigia, Pamfilia, Egipt, părţile Libiei dinspre Cirena, oaspeţi din Roma, Iudei sau prozeliţi,
11 Cretani şi Arabi, îi auzim vorbind în limbile noastre lucrurile minunate ale lui Dumnezeu!``

Si este cu atat mai interesant cu cat daca nu ma insel este singura data cand apare in biblie prezentarea in mod practic a vorbirii in limbi .

vorbirea în limbi se face în general în limbi omeneşti inteligibile..........uneori fie cel ce vorbeşte fie cel ce ascultă dacă cunoaşte limba poate să înţeleagă ceea ce se vorbeşte.......alteori cei ce ascultă nu cunosc limba şi e nevoie de tălmăcire..........

Eu îmi aduc aminte că am vorbit o dată în limbi în engleză.......şi cunoscând puţin engleză...........am înţeles în mare parte ceea ce am vorbit în engleză..şi anume:

"Dumnezeu este un mare rege un mare Domn, etc........."

În acest caz nu a fost nevoie de tălmăcire ca şi în cazul Fapte 2..........

Alin , episodul din Fapte l-am inteles prin faptul ca acolo chiar era nevoie ca ucenicii sa vorbeasca in alte limbi pentru ca erau oameni din mai multe popoare - dar ceea ce-mi spui tu nu prea vad sensul - ca tu sa vorbesti in limba engleza cand tu esti roman.

"Vă spun că pentru orice cuvânt deşert, pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteală în ziua judecăţii."(Matei 12:36)

"De aceea vă zic: Orice păcat şi orice hulă se va ierta oamenilor, dar hula împotriva Duhului nu se va ierta."(Matei 12:31)

E o vreo problemă dacă aşa a considerat Spiritul Sfânt să se exprime prin mine?

Alin , ce problema sa fie ! Ideea era ca in Fapte 2 era nevoie de vorbirea in alte limbi dar in cazul tau ma intrebam de ce nu ai vorbit direct in limba romana !

Dacă aşa a vrut Dumnezeu să îl laud !!!.....nu ştiu să-ţi dau un răspuns logic......însă îl poţi întreba pe Dumnezeu......El poate să-ţi explice orice.....

Bine Alin .

Adycel, eu făcusem o glumă, nu am hulit Duhul Sfânt.

Daniel, vorbirea în limbi în primul secol ca şi în prezent, nu este şi nu a fost numai pentru propovăduire. Dacă ar fi fost numai pentru propovăduire, atunci da, limbile trebuiau automat să fie înţelese de auditoriu.
Dar iată ce spune textul inspirat:
1 Corinteni 14:4  Cine vorbeşte în altă limbă, se zideşte pe sine însuşi; dar cine proroceşte, zideşte sufleteşte Biserica.
De asemenea, dacă limbile ar fi fost date numai pentru propovăduirea Evangheliei, de ce mai există darul tălmăcirii ? Este deci evident:
1. Vorbirea în limbi are rolul de a zidi posesorul acestui dar;
2. Vorbirea în limbi cu tălmăcire din partea aceleiaşi persoane sau din partea altei persoane capătă valenţe de proorocire şi zideşte biserica.
Deci, vorbirea în limbi nu este numai pentru evanghelizare.

radu , poti sa explici in ce fel se produce zidirea posesorului si zidirea bisericii ? ( daca ai cunostinte )

Proverbe 14:9
Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă.

Proverbe 26:19
aşa este omul care înşeală pe aproapele său, şi apoi zice: Am vrut doar să glumesc!

Daniel............cel ce vorbeşte în limbi..........îşi zideşte 'duhul său'......Adicel............mergi şi învaţă ce însemnă: 'milă voiesc şi nu jertfă'............

adycel, eu nu răspund la provocări, dar totuşi insist, probabil tu nu ai înţeles ce am vrut să exprim - nu crezi că acuzaţiile pe care mi le aduci citând acele versete biblice sunt deosebit de grave, mai ales că hula împotriva Duhului Sfânt este un păcat de neiertat...

Radu, departe de mine gandul sa te provoc nu imi sta in caracter, eu nu am facut decat sa iti pun in vedere anumite versete care nu le-am scris eu ci Dumnezeu, iar daca tu nu te-ai simti vinovat atunci nu cred ca ar fi nici o problema. Eu am considerat ca prin acele cuvinte pe care le-ai scris ai fost o pricina de poticnire pentru alte persoane.

e o mare diferenţă între a poticni pe cineva şi a huli Duhul Sfânt. Cum crezi că prin ce am scris eu cineva s-ar putea poticni, în ce sens ?
"fkjdskfsdf dlfndsnfjdsn einwoeirnewi" - ăsta e motiv de poticnire ?
am încălcat vreun principiu biblic, am instigat la comiterea de păcate ?
Dacă da, te rog să explici.

Draga adycel
cred că nu ştii ce vorbeşti există şi o milă divină.......o milă ce o are Dumnezeu şi care o manifestă orice creştin autentic.........bineînţeles că mila este izvorâtă din dragoste.........dacă nu crezi că aşa stau lucrurile caută într-o concordanţă termenul 'milă' şi vei găsi multe versete în acest sens.........de fapt există şi un dar al 'milosteniei' prin care se manifestă mila...........

Radu, iti spun din experienta ca daca ar fi intrat un oarecare sa zicem in domeniul scripturii, pe forum si ar fi vazut "cuvintele"??? acelea cu siguranta s-ar fi poticnit. Ma refer la un lumesc fara cunostinte biblice. Tu trebuie sa te raportezi fiecaruia in parte cand ai de spus ceva, sa te faci grec cu grecii evreu cu evreii, sa te faci slab cu cei slabi, pentru a capata incredere. Eu oricum nu m-am poticnit, dar daca cineva mai slab in credinta ar fi vazut ce ai scris te intrebi cu ce ochi ai fi fost privit ? Nu stii ce inseamna pricina de poticnire ? Sti cum ai procedat tu ? Este exact ca si cum un yehovist sa zicem ar fi venit la tine cu o carte din dogma lor si te-ar obliga sa ii intelegi invatatura lor. Cum ti-ar pica acest lucru ? Normal ca nu iti va conveni si cu ce ochi il vei privi tu pe acel om ? Asa procedeaza toata lumea asa zis "pocaita" din ziua de astazi, fiindca ei nu se raporteaza la cealalta persoana ci mai intai la ei. Acestia vin mai intai cu o conoastere fortata asupra omului, de aceea sunt priviti asa cum sunt, fiindca ei singuri isi creaza aceasta imagine, plina de cunoastere si de ingamfare si nu de DRAGOSTE. Dragostea nu se gandeste la sine ci la aproapele sau. Pe acest principiu se merge pe calea credintei pentru a fi un exemplu pentru ceilalti. Sper ca ai inteles ceea ce am vrut sa iti spun...
Si iti dau cuvantul meu ca din Dragoste ti-am spus aceste lucruri. Daca vei medita cu atentie poate iti vei da seama ca cuvintele mele au avut un gand bun.

Ai spus ca prin limbi se pot scoate duhurile. Poti argumenta biblic afirmatia ta?
Pentru ca eu cred ca scoaterea de duhuri este un dar aparte al Duhului Sfant deosebit de vorbirea in alte limbi

Domnul Isus a spus in Matei 9:13 Duceti-va de invatati ce inseamna: Mila voiesc, iar nu jertfa! De ce nu a spus Dragoste voiesc, iar nu jertfa?
Crezi ca poate fi dragoste fara mila?
De asemeni Pavel Spune in Romani 1:26-31 caracteristicile celor ce s-au departat de Dumnezeu. Printre altele la vers. 31 spune: fara pricepere, calcatori de cuvant, fara dragoste fireasca, neinduplecati, fara mila.
In Evrei, Pavel ii lauda ca au avut mila de cei intemnitati "In adevar, ati avut mila de cei din temnita si ati primit cu bucurie rapirea averilor voastre, ca unii cari stiti ca aveti in ceruri o avutie mai buna, care dainuieste. Evrei 10:34.
Iacov ne spune in cap.2 vers 13: caci judecata este fara mila pentru cel ce n-a avut mila; dar mila biruieste judecata.
Citeste si versetui 23 din Iuda.

Draga ovifan

Aşa este.........există un dar special al exorcizărilor .........însă unele daruri se manifestă în legătură cu altele.....de pildă darul exorcizărilor poate fi însoţit de darul profeţiei, limbilor, sau deosebirii duhurilor pentru ca lucrătorul să exorcizeze eficient............

Care este darul tău dragă: ovifan?

ovifan, am vizionat mărturia unui tânăr care a scăpat de demoni după ce unii pastori s-au rugat în limbi pentru el.

ovifan, mila este un sentiment de natura umana care apartine firii pamantesti pe cand Dragostea (1 Corinteni 13), prezinta atribute bineintemeiate si neschimbatoare ce are la baza principii duhovnicesti care apartin naturii lui Dumnezeu. Daca vei reusi vreodata sa poti face diferenta intre cele doua naturi care sunt total diferite si sa cantaresti lucrurile prin prisma Divinitatii si nu a omului, atunci vei reusi sa intelegi ca Dragostea nu este totuna cu mila.

Mila o poate avea orice om fiindca se naste cu ea. Si unui criminal ii este mila de un caine bolnav, asta nu inseamna ca acesta are si Dragoste. Dragostea lui Dumnezeu nu o are oricine ci doar aceea care merg cu adevarat pe calea Lui.

De ce nu a spus Isus Dragoste voiesc, iar nu jertfa ? Sunt multe de spus in aceasta privinta, insa daca privesti duhovniceste aceste lucruri vei intelege foarte usor. Dupa cum se stie Dumnezeu a lucrat cu poporul evreu in mod direct prin intermediul legii, pentru a-l rascumpara din pacat. Aceasta lege presupunea jertfe pentru demonstrarea credintei.
Scopul lucrarii lui Cristos pe pamant a fost de a-l rascumpara pe om de sub puterea legii, deoarece acesta nu putea fi mantuit prin intremediul ei. Sa zicem ca legea reprezenta gradul 1 al mantuirii. Isus a fost Mijlocitorul prin El facandu-se trecerea de la o lege naturala la o lege a Dragostei ce avea sa vina dupa moartea si invierea Lui, prin intermediul Mangaietorului, adica Duhul Sfant. Credinta din perioada lui Isus cat a fost pe pamant reprezenta gradul 2, deoarece El trebuia sa se raporteze evreilor din acea perioada prin intermediul semnelor si minunuilor pentru ca acestia sa creada in El. De aceea Cristos le spune ucenicilor (CELOR DIN ACEA PERIOADA), ca voieste mila, deoarece jertfa reprezenta o invatatura mai slaba decat cea pe care El o dadea evreilor. Evreii se aflau intr-o stare de "Lapte Duhovnicesc", deoarece traiau prin intermediul acelor ritualuri. Cristos nu le putea spune despre Dragoste, fiindca ii poticnea in acel moment, deoarece aceasta Dragoste aveau sa o primeasca doar dupa moartea si invierea Lui, la Cincizecime, cand deveneau Apostoli, aceasta Dragoste reprezentand o traire permanenta sub puterea Duhului Sfant. Dragostea este o etapa avansata pe calea credintei ea salasluind doar in interiorul adevaratului crestin care se afla in "Hrana tare".Sa zicem ca reprezinta gradul 3.

Toate celelalte versete care le-ai enumerat mai jos se refera si sunt valabile doar pentru lume, nu pentru un crestin. Un crestin nu trebuie tratat prin intermediul milei ci al Dragostei, intr-o fratietate desavarsita care sa formeze Adevaratul Trup (Adunare), al carui cap este Cristos. Daca te referi la lume atunci poti si trebuie sa pui in practica sentimentul uman al milei fiindca trebuie sa ne facem grec cu grecii si evreii cu evreii. Daca esti sub puterea Dragostei lui Dumnezeu(AGAPE), atuci poti aplica milea, insa daca pui in practica acest sentiment prin intermediul Phileo, risti sa devi una cu cel caruia il aplici, fiindca amandoi vor gandi lucrurile prin prisma umana, nu duhovniceasca.

Sunt mai nou pe cale. Nu sunt botezat cu Duhul Sfant.
Eu cred ca nu trebuie sa atribuim omului aceste "calitati". Nu omul exorcizeaza ci Domnul prin om. Stii de ce nu a intrat Moise in Tara promisa? Pentru ca si-a atribuit lui puterea de a scoate apa din stanca.
Daca s-au rugat in limbi, s-au rugat prin Duhul, ca domnul sa lucreze. Stim ca vorbirea in limbi este o rugaciune a Duhului Sfant catre Domnul.
Acei lucratori erau inzestrati si cu darul de exorcizare, altfel nu s-ar fi facut lucrarea.

Eu nu am spus ca mila e tot una cu dragostea. eu cred ca dradoste fara mila nu poate fi.
Ce fel de dragoste poate avea cineva, daca nu are mila de vaduva si orfan sau de un frate in necaz?
Stiu ca dragostea e cea mai mare si ca nu vom pleca de pe acest pamant decat cu dragostea conf. 1 Corinteni 13, dar eu cred ca una din insusirile dragostei este si mila. Si chiar sa nu fie asa, eu nu cred ca Domnul se va supara ca am fost milosi. Tu ce zici? E chiar asa de gresit sa-ti fie mila de oameni?

Aş este dragă Ovifan

Eu cred ca nu trebuie sa atribuim omului aceste "calitati". Nu omul exorcizeaza ci Domnul prin om.

Domnul lucrează prin oameni...........

Draga adycel

Mila conform cu Noul Testament este foarte importantă.......de fapti mila este o ramură a dragostei.........nu poţi spune că ai dragoste (agape) şi nu ai milă, observă cât de mult pune NT accentul pe milă:
Atât Dumnezeu cât şi Isus au milă.........iar noi trebuie să-i imităm.....

Matei 5:7  Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă!
Matei 9:36  Când a văzut gloatele, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite, ca nişte oi care n-au păstor.
Matei 9:36  Când a văzut gloatele, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite, ca nişte oi care n-au păstor.
Matei 12:7  Dacă aţi fi ştiut ce înseamnă: „Milă voiesc, iar nu jertfe” n-aţi fi osîndit pe nişte nevinovaţi.
Matei 14:14  Când a ieşit din corabie, Isus a văzut o gloată mare, I s-a făcut milă de ea, şi a vindecat pe cei bolnavi.
Matei 15:32  Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le-a zis: „Mi-este milă de gloata aceasta; căci iată că de trei zile aşteaptă lângă Mine, şi n-au ce mânca. Nu vreau să le dau drumul flămânzi, ca nu cumva să leşine de foame pe drum.”
Matei 18:27  Stăpânul robului aceluia, făcându-i-se milă de el, i-a dat drumul, şi i-a iertat datoria.
Matei 18:33  Oare nu se cădea să ai şi tu milă de tovarăşul tău, cum am avut eu milă de tine?”
Matei 20:34  Lui Isus I s-a făcut milă de ei, S-a atins de ochii lor, şi îndată orbii şi-au căpătat vederea, şi au mers după El.
Marcu 1:41  Lui Isus I s-a făcut milă de el, a întins mâna, S-a atins de el, şi i-a zis: „Da, voiesc, fii curăţit!”
Marcu 5:19  Isus nu i-a dat voie, ci i-a zis: „Du-te acasă la ai tăi, şi povesteşte-le tot ce ţi-a făcut Domnul, şi cum a avut milă de tine.”
Marcu 6:34  Când a ieşit din corabie, Isus a văzut mult norod; şi I s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca nişte oi care n-aveau păstor; şi a început să-i înveţe multe lucruri.
Marcu 8:2  „Mi-e milă de norodul acesta; căci iată că de trei zile stau lângă Mine, şi n-au ce mânca.
Luca 10:37  „Cel ce şi-a făcut milă cu el” a răspuns învăţătorul Legii. „Du-te de fă şi tu la fel” i-a zis Isus.
Luca 15:20  Şi s-a sculat, şi a plecat la tatăl său. Când era încă departe, tatăl său l-a văzut, şi i s-a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui, şi l-a sărutat mult.
Filipeni 2:27  Ce-i drept, a fost bolnav, şi foarte aproape de moarte, dar Dumnezeu a avut milă de el. Şi nu numai de el, ci şi de mine, ca să n-am întristare peste întristare.
Evrei 4:15  Căci n-avem un Mare Preot, care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre; ci unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat.
Evrei 10:34  În adevăr, aţi avut milă de cei din temniţă şi aţi primit cu bucurie răpirea averilor voastre, ca unii care ştiţi că aveţi în ceruri o avuţie mai bună, care dăinuieşte.
Iacov 2:13  căci judecata este fără milă pentru cel ce n-a avut milă; dar mila biruieşte judecata.
Iacov 5:11  Iată, noi numim fericiţi pe cei ce au răbdat. Aţi auzit vorbindu-se despre răbdarea lui Iov, şi aţi văzut ce sfârşit i-a dat Domnul, şi cum Domnul este plin de milă şi de îndurare.
Iuda 1:23  căutaţi să mântuiţi pe unii, smulgându-i din foc; de alţii iarăşi fie-vă milă cu frică, urând până şi cămaşa mânjită de carne.

sters

sofia, mila este o slabiciune. In legatura cu a-ti ura firea umana, care este supusa slabiiunii si pacatului chiar insusi Mantuitorul o spune :

"Dacă vine cineva la Mine şi nu urăşte pe tatăl său şi pe mamă şi pe femeie şi pe copii şi pe fraţi şi pe surori, chiar şi sufletul său însuşi, nu poate să fie ucenicul Meu."

Tu ce crezi ca a vrut sa spuna Isus prin acest verset ?

ovifan, orice om de pe pamant are sentimentul milei, fiindca acesta se naste cu el, el este de natura umana. Trebuie sa faci distinctie intre natura divina si natura umana. Natura divina nu prezinta slabiciuni, ea fiind cladita pe principii binestabilite si neschimbatoare ce are la baza acea Dragoste descrisa in 1 corinteni cap. 13. Mila nu este reprezentata prin intermediul acestei Dragoste.

Noi nu trebuie sa intelegem lucrurile lui Dumnezeu prin prisma umana si sa gandim si sa judecam lucrurile prin mijloace ce tin de natura umana, ci invers, toate lucrurile trebuiesc intelese Duhovniceste. Cele doua naturi se bat cap in cap deoarece natura umana este una pacatoasa iar cea divina este desavarsita.

Acele atribute prezentate in 1 Corinteni 13, nu ar fi de ajuns pentru a ajunge sa fi mantuit ? Din moment ce ai acele atribute nu mai ai nevoie de mila, deoarece tu vei gandi toate lucrurile prin prisma acelor atribute care sunt de natura divina si sunt superioare milei care este de natura umana.

Incearca sa privesti sau sa iubesti o persoana prin intermediul acelor atribute si incearca sa privesti aceeasi persoana prin intermediul milei. Fa aceasta experienta si vei vedea singur rezultatul.

Nu este gresit sa iti fie mila de oameni, insa aici iti trebuie o experienta duhovniceasca ca sa poti deosebi de cine trebuie sa iti fie mila si de cine nu. Trebuie sa te afli in hrana tare pe calea duhovniceasca si sa poti deosebi prin exercitiu sa deosebesti binele de rau. Prin intermediul milei nu vei reusi niciodata sa faci aceasta deosebire insa prin intermediul Dragostei, vei reusi.

calea, degeaba dai atatea versete daca nu le poti intelege duhovniceste. Tu gandesti lucrurile prin prisma umana, adica "ca de pe pamant" si nu invers.

sters

Dragă adycel
După cum există o dargoste firească este si o dragoste dumnezeiească......tot aşa este o milă firească şi una dumnezeiască.........caut-o pe aceasta si vei trăi.........judecata este fără milă pentru cel ce nu a arătat milă...............

sters

Am deviat de la subiect cu aceasta mila, si se pare ca nu vom ajunge la nici un rezultat.
Eu zic sa lasam sa ne lumineze Domnul in lucrurile in care suntem de alta parere.
Daca Dumnezeu vede ca suntem sinceri si ca Il cautam din toata inima ne va lumina in orice privinta.
Sa ne intoarcem la darurile Duhului Sfant.
De ce nu lucreaza Domnul prin noi cu darurile Duhului Sfant ca acum 2000 de ani prin ucenici? Sa cautam cauza si sa incercam sa o eliminam.
Ce spuneti?

Domnul Isus să te boteze cu Duhul Sfânt, dragă ovifan !
părerea mea este că astăzi nu mai există daruri la nivelul bisericii primare pentru că nu mai există credinţa şi puritatea morală caracteristice primilor creştini. Lucrări de putere mai există şi astăzi aşa cum au fost în primul secol, adică vindecări, exorcizări, dar foarte rare. Majoritatea creştinilor care se roagă pt. botezul cu Duhul Sfânt, primesc vorbirea în limbi care este cel mai mic dar - aşa cum într-o armată cei mai mulţi sunt soldaţii, puţini fiind gradaţi, adică ofiţeri.