Arhiva forumului

Deseori, mai ales catolicii si ortodoxii folosesc acest termen EREZIE...

Ce putem spune despre acest termen ?

Sa nu uitam ca timp de sute de ani inchizitia a folosit acest termen si a ucis mii de oameni nevinovati...

erezie este o atitudine contrara Biserici, oricare ar fi ea
fiecare Biserica defineste ereziile in mod particular si le condamna dupa propriile puteri, astfel incat, cu cat o Biserica este mai puternica, cu atat poate combate mai eficient ereziile

Biserica pe ce baza stabileste ce este si ce nu este erezie ? Pe intelegerea proprie a scripturii ? Sau unde este cazul pe intelegerea proprie a scripturii si a Traditiei ?

Biserica este condusa de Duhul Sfant atunci cand stabileste ceva in legatura cu credinta
ceea ce se stabileste este rezultatul intelegerii acelei conduceri din partea Duhului Sfant
intelegerea respectiva este tributara momentului istoric...

MariaB pretentia unei biserici ca este condusa de Duhul Sfant eu cred ca este deplasata in unele cazuri...mai ales ca multe pretind asta si totusi nu sunt unite...Duhul Sfant nu dezbina ci uneste...ori doar una este condusa de Duhul Sfant ori niciuna...Pentru ca nu pot fi toate...

accepti ca toti suntem condusi de Duhul Sfant (avem preotia comuna...)?
la fel este si cu Biserica, oricare ar fi ea: chiar daca este sfanta, este formata din oameni pacatosi/gresitori...

dragii mei conversanţi, până nu experimentăm ce a proorocit profetul Ioel, nu putem spune că avem Spiritul Sfânt !

Ioel 2 :
28  După aceea voi turna Duhul Meu peste orice făptură; fiii şi fiicele voastre vor proroci, bătrânii voştri vor visa visuri şi tinerii voştri vor avea vedenii.
29  Chiar şi peste robi şi peste roabe, voi turna Duhul Meu, în zilele acelea.

sters

Erezia este o învăţătură falsă (minicnoasă), însă trebuie să facem diferenţă între ereziile care duc la pierderea poziţiei din cer sau a fi mic în cer (Matei 5:19) şi la cele ce duc la pierdearea mântuirii, numite de Petru: "erezii nimicitoare".

2 Petru 2:1  În norod s-au ridicat şi proroci mincinoşi, cum şi între voi vor fi învăţători mincinoşi, care vor strecura pe furiş erezii nimicitoare, se vor lepăda de Stăpânul, care i-a răscumpărat şi vor face să cadă asupra lor o pierzare năpraznică.
2  Mulţi îi vor urma în destrăbălările lor. Şi, din pricina lor, calea adevărului va fi vorbită de rău.

MariaB, ce legatura are lumina cu intunericul ???

"Apoi pofta, zămislind, naşte păcat, iar păcatul, odată săvârşit, aduce moarte."

"Iisus le-a răspuns: Adevărat, adevărat vă spun: Oricine săvârşeşte păcatul este rob al păcatului."

"Cine săvârşeşte păcatul este de la diavolul, pentru că de la început diavolul păcătuieşte. Pentru aceasta S-a arătat Fiul lui Dumnezeu, ca să strice lucrurile diavolului."

"Nicidecum! Noi care am murit păcatului, cum vom mai trăi în păcat?"

"Căci ce a murit, a murit păcatului o dată pentru totdeauna, iar ce trăieşte, trăieşte lui Dumnezeu."

"Deci să nu împărăţească păcatul în trupul vostru cel muritor, ca să vă supuneţi poftelor lui;"

"Pentru că plata păcatului este moartea, iar harul lui Dumnezeu, viaţa veşnică, în Hristos Iisus, Domnul nostru."

Mediteaza la aceste versete si puneti serios semne de intrebare, ca sa vezi in ce fel de biserica te afli !!!

adycel , ai dreptate ca crestinul nu mai trebuie sa pacatuiasca dar cred ca moartea fata de pacat nu are loc dintr-odata ci treptat in timp odata cu lupta noastra contra lui.

Nici nu am spus ca dintr-o data Daniel si eu sunt tot de parere ca treptat se trece de la o stare de pacat la o stare de sfintenie de-a lungul intregii vieti, insa ceea ce am dorit sa scot eu in evidenta este faptul ca sa nu mai pacatuiesti din nou cu aceleasi pacate dupa ce ai luat la cunostinta de ele, altfel riscam sa cadem sub influenta versetelor 26 si 27, cap. 10 din Evrei. Cam toti fug de acest verset. Si Isus ii iarta femeii prinse in adulter pacatele insa sa nu uita ca ii pune o conditie : "...Femeie, pacatele iti sunt iertate, du-te dar nu mai pacatui..."

Evrei 10
26 Căci, dacă păcătuim cu voia, după ce am primit cunoştinţa adevărului, nu mai rămîne nici o jertfă pentru păcate,
27 ci doar o aşteptare înfricoşată a judecăţii, şi văpaia unui foc, care va mistui pe cei răzvrătiţi.

adycel , cred ca intram sub incidenta acestor versete daca persistam in pacat si astfel ne impietrim inimile singuri . Nu caut scuze pentru a pacatui dar suntem slabi si in lupta noastra putem cadea dar daca cerem ajutorul lui Isus pentru a ne intari devenim tot mai tari in fata pacatului .Iar daca ne complacem in pacat atunci riscam sa nu mai avem puterea sa-i cerem iertare lui Dumnezeu si astfel se implineste ceea ce spun versetele .

Un exemplu cred ca este Iuda Iscarioteanul : M-am gandit uneori ca Iuda totusi a avut o parere de rau ca l-a tradat pe Isus dar vedem ca a ales sa se spanzure .Ma intristeaza acest episod gandindu-ma la mine care l-am tradat si ignorat de mai multe ori pe Domnul Isus.Domnul sa ma ierte si sa ma ajute sa am puterea sa ma agat de El intotdeauna atunci cand gresesc.

ma aflu intr-o Biserica adevarata

nimeni nu poate spune ca nu va mai pacatui niciodata, decat daca vrea sa minta

Scriptura ne invata spunandu-ne "Sa nu treceti peste ce este scris". Trebuie sa faci o diferenta cand te raportezi la pacate: sunt unele ce tin de fire ca si comportament general care se "rezolva" in timp, iar cele ce tin de fapte evident grave, stiute nu mai incap in discutia iertarii.
Daca copilul greseste trebuie invatat sa nu greseasca, iar daca greseste cu voia, in functie de varsta ce o are, aplic masura corectiei. Daca e mare si stia ca nu are voie, il pedepsesc pe masura faptelor lui. Tot asa si Dumnezeu iarta pe omul care nu stie si chiar si intr-un inceput de straduinta crestina. Ii iarta doar faptele ce tin de o atitudine impamantenita si nicidecum pacatele rezultate din fapte voite, cunoscute dinainte ca fiind grave.
Cat priveste partea cu minciuna sa nu ne amagim totusi. Atata timp cat consideri valabil acest lucru nu faci decat sa anulezi partea cu vietuirea Domnului Isus Cristos in tine. Cum poate sa traiasca Cristos in tine daca tu traiesti cu impresia ca oricand poti pacatui?!

Desigur ,nu este intelept sa gandim ca putem pacatui fara a ne simti vinovati dand vina pe firea noastra , mai corect ar fi ca sa spunem ca ne bazam pe mila lui Dumnezeu care atunci cand cadem si ne marturisim pacatele ne va ierta .Si ma refer la pacate din slabiciune nu la cele cu voia pentru ca practicandu-le in continuare pe acestea ne impietrim singuri inimile .Noi trebuie sa luptam pana la sange in lupta impotriva pacatului .Ideea este sa avem o imagine a unui Dumnezeu care ne primeste cu dragoste oricat de mult am fi gresit . Dar asta nu inseamna ca ne permitem sa ne jucam cu pacatul.

Desi ne-am indepartat oarecum de topic iar autorul acestuia ar putea obiecta acest lucru, totusi as vrea sa completez ca pacatele sunt si ele de 2 categorii; unele duc la moarte, altele nu, iar pe acestea din urma prefer sa le consider greseli.
In functie de anumite repere duhovnicesti poti evalua la un om cat de mare e pacatul sau. Daca acesta se afla la inceput pe drumul credintei, pacatele de fire pot fi ingaduite de la caz la caz, insa cele ce duc la moarte si sunt cunoscute, impamantenite chiar si in intelesul general al omului, nu mai pot fi iertate. Repetarea pacatelor care nu duc la moarte, pot fi iertate un timp, cu conditia ca acela sa se indrepte prin ascultare in functie de capacitatea acelui om de a recepta Cuvantul si de starea lui generala.

MariaB, ce inseamna pacatul pentru tine ? Defineste-l daca poti. Sau care sunt pacatele care sunt descrise in Biblie ?

Draga Camelya
Bine ai venit pe forum............
Ne poţi face o listă sau o descriere a păcatelor ce duc la moarte şi a celor ce nu duc la moarte?

pacatuiesc cand actionez constient in sensul slabirii sau ruperii legaturii mele cu Dumnezeu, prin actiuni avand ca obiect pe aproapele, pe mine insumi sau celelate creatii ale lui Dumnezeu

slabesc legatura mea cu Dumnezeu cand ignor pe Dumnezeu, pe apropele sau pe mine insami
rup legatura cu Dumnezeu cand fac orice nu este placut in fata lui Dumnezeu

Alin, uite cum am inteles eu ca stau lucrurile cu privire la pacat.
Mai intai, pacatele care duc la moarte sunt descrise clar la Galateni 5:19-21 precum si la 1Corinteni 6:9,10. Cei care cunosc Cuvantul lui Dumnezeu si inca mai practica aceste faradelegi, nu mai au cale de intoarcere, sunt "morti" duhovniceste.
Cat priveste cel de-al doilea aspect legat de pacatele care nu duc la moarte, putem vorbi aici de asa-zisele pacate minore sau greseli inerente, specifice firii umane, care si ele pot fi eliminate, in timp. Ma refer aici la diverse situatii particulare care pot scoate in evidenta anumite defecte personale dar care sa nu-i afecteze, in mod voit, pe cei din jur.
Cristos a spus: "Ei cu gura ma slavesc si cu faptele ma tagaduiesc". Acesta reprezinta crudul adevar actual, fiindca multi il cinstesc teoretic pe Cristos dar in fapt, acestia nu au cu adevarat schimbata firea lor naturala, ci doar se amagesc cu cuvinte mari.

Dragă Camelya

De unde şti că în textele menţionate de tine se face referire la păcatul care duce la moarte?
Având în vedere că conform cu 1 Corinteni 5 în biserică a fost un curvar.....deci conform cu 1 Corinteni 6:9,10 acesta a comis un păcat care duce la moarte.......însă mai târziu acesta a fost reprimita în biserică (2Corinteni 2)....iar Pavel vorbeste de el ca să fie predat pe mâna satanei ca 'duhul lui să fie mântuit în ziua domnului Isus'.....

Eu cred că mai degrabă pacatele care duc la moarte este păcatul care respinge în mod constant jertfa lui Cristos şi viaţa nouă din El.
Păcatul care duce la moarte nu se referă la un păcat anume, ci la repingerea soluţiei lui Dumnezeu pentru iertarea păcatelor oamenilor.
Pentru că orice păcat poate fi iertat (1Ioan 1:8-10)...doar hula Duhului Sfant sau respingerea lucrării de schimbare din om.........şi aici fiind vorba de o repingere constantă şi o inimă împietrită a necredinţei.......

In Epistola catre Galateni, se mentioneaza clar ca o data savarsite acele pacate, de catre o persoana ce are cunostinta de ele, fara doar si poate, duc la moarte "...cei ce fac unele ca acestea nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu." Ce ar mai fi de adaugat?!
Sa nu ne amagim totusi cu iertarea la nesfarsit prin care nu facem decat sa-L rastignim de fiecare data pe Cristos atunci cand acceptam pacatul. Cristos s-a jertfit o singura data pentru noi, iar noi ca si urmaritori ai Lui, suntem datori sa sfarsim o data pentru totdeauna cu faptele firii pacatoase. "Cine săvârşeşte păcatul este de la diavolul, pentru că de la început diavolul păcătuieşte. Pentru aceasta S-a arătat Fiul lui Dumnezeu, ca să strice lucrurile diavolului."
Abordarea ta cu privire la pacat mi se pare prea generala, putin evaziva fata de ceea ce se intampla concret in jurul nostru. Sa privim lucrurile in esenta lor si sa incercam sa ne dovedim credinta prin fapte demne de numele pe care-l purtam.

ca să mă înţelegi mai bine citeşte următorul articol scrise de mine:
http://caleacrestina.com/brosuri/restabilire.htm

MariaB, daca spui ca asta inseamna a pacatui iar pe de alta parte spui ca nu este nimeni care sa nu pacatuiasca atunci reiese ca tu il ignori constient pe Dumnezeu si pe aproapele facand pacatul cu bunastiinta ?