Arhiva forumului

"Si marea nu mai este" Apocalipsa 21:1
Este aceasta "mare" oceanul planetar sau o mare de oameni? "Apele multe" inseamna oamenii conform cu Apocalipsa 17:1,15. Mai scrie ca apostolul a statut pe nisipul marii si fiara a iesit din mare - Apocalipsa 13:1. Sa comparam si cu Daniel 7:1-3.
Ce spui de Psalmul 72? Este un psalm mesianic? N-are cum sa nu fie. Si aici apare expresia "de la o mare la alta". Deci, ar trebui iarasi sa derogam statutul de carte la fel de inspirata a Vechiului Testament (cum fac catolicii in topicul cu sufletul) sau sa admitem ca marea poate fi si un simbol. Mie mi se pare mai degraba, ca este un simbol in citatul din Apocalipsa 21:1.

Din pacate, teologia si exegeza protestanta si neoprotestanta se ia prea mult dupa modelul de interpretari ce vine de la catolici. Eu nu va critic din rautate, o fac ca un frate si prieten, caruia ii pasa de mantuirea sufletelor voastre, ce va vreau binele Evrei 10:24. Cu privire la acest verset, am gasit un citat interesant in cartea lui Zaharia Bica: Epistola catre neEvrei, p 101
"Insa, intrarea intr-o adevarata partasie presupune disponibilitatea ca cineva sa se lase in toata vremea, privit, judecat si indemnat de catre ceilalti, deoarece in adunare fiecare credincios este un strajer pentru celalalt. A refuza celuilalt prin mandrie acest mandat inseamna a opta pentru paraginire si osanda vesnica." Ce zici?

Cuvântul eraic pentru apă derivă din aceşi cuvând folosit pentru mare, lac, dar şi pentru viaţă. Dumnezeul Viu "Eloh'Im" are are sensul de sursă a vieţii în opoziţie cu "Nefil'Im" care are sensul de secătuire a vieţii în sensul de deshidratare şi îmbătrânire cum zicea profetul Isaia despre Pământ că "se va usca ca o haină veche şi locuitorii vor muri ca nişte muşte".

Osemintele celor morţi în apele Mărilor nu s-au uscat nici odată şi este în opoziţie cu cei care "dorm" în ţărâna Pământului care e ca vremea.

Daniel 12:1-3  

"În vremea aceea se va scula marele voievod Mihail, ocrotitorul copiilor poporului tău; căci aceasta va fi o vreme de strîmtorare, cum n-a mai fost de când Sunt neamurile şi până la vremea aceasta. Dar în vremea aceea, poporul tău va fi mântuit, şi anume oricine va fi găsit scris în Carte.

(În Necazul cel Mare păcatele omeniiri sunt groaznice iar trezirea fecioarelor va avea lor într-o vreme de necaz mare)

Mulţi din cei ce dorm în ţărâna pământului se vor scula: unii pentru viaţa veşnică, şi alţii pentru ocară şi ruşine veşnică.
Cei înţelepţi vor străluci ca strălucirea cerului, şi cei ce vor învăţa pe mulţi să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac şi în veci de veci."

(În Mileniu înţelepţii poporului Israel vor învăţa naţiunile să umble în cuvincioşie)

Revelaţia:


"Şi marea a dat pe morţii cei din ea şi moartea şi iadesul au dat pe morţii lor, şi judecaţi au fost, fiecare după faptele sale.
Şi moartea şi iadesul au fost aruncate în râul de foc. Aceasta e moartea cea de a doua: iezerul cel de foc.
Iar cine n-a fost aflat scris în Cartea Vieţii, a fost aruncat în iezerul de foc."

La Judecata de apoi, cei ce dorm în Mare şi în Adânc vor fi restabiliţi pentru judecată iar Adâncul (unde aşteaptă şi îngerii legaţi în lanţuri într-o stare de blocaj cumva fi Satana în Mileniu) va fi aruncat în râul de foc care va curge pe Pământ în locul apei mărilor care este în opoziţie cu focul şi nu pot coexista în aceşi timp.

Părerea mea e că apa mărilor (dacă vor fi mai multe) se va evapora din cauza căldurii şi de aceea zice "marea nu mai este", şi nu cred că va fi refolosită deoarece cel ce şedea pe scaunul de domnie a zis: „Iată, Eu fac toate lucrurile noi.”

cred ca ai gresit topicul

Am împărţit mesajele.

Nu sunt de acord în monajul video cu expresia: "Dacă nu ai o relaţie conştientă cu Păcatul nu ai o relaţie nici cu Dumnezeu". Conform profeţiilor în Necazul Cel Mare mai sunt zeci de martiri (martori crdincioşi sau mucenici cum le zice Biserica Otodoxă) care mor din cauza Numelui lui Dumnezeu şi Numelui Fiului Său, plus cei 144000 din triburilele lui Israel care nu s-au întinat cu alimentele şi desfrâul modern, prin urmare nu au nici o relaţie cu păcatul ci sunt doar ispitiţi aşa cum era Domnul Nostru când Satana pleca de la el pentru o vreme.

Apoi mai e mulţimea care îşi splă hainele în sângele Mielului şi care pun capăt "relaţiei cu păcatul", iar dintre aceştia poate face parte oricine, chiar şi cei care sunt căsătoriţi cu mai multe neveste (official sau nu pe parcursul vieţii).

Timpul Sfârşitului este perioada de timp când se sfârşeşte un sistem cum e cel în care "om stăpâneşte peste alt om ca să îl facă nenorocit" dar cel mai important e din punct de vedere al organizării religioase cum a fost sfârşitul sistemul preoţesc din Ierusalim când a fost distrus Templul.

Timpul Sfârşitului este şi o perioadă de criză din toate punctele de vedere din cauza efectelor care le are asupra îngerilor din cer şi conform profeţilor şi a profeţiilor din cartea "Revelaţia" chiar asupra paharului lui Dumnezeu care se umple cu mânie din cauza pierderii libertăţii de alegere a oamenilor şi forţarea lor să meargă la rătăcire şi pirzare prin inducere în eroare cu privire la calea cea îngustă, pas cu pas, de către un sistem care merge la distrugere.

Obadia 1:16  Căci, după cum aţi băut paharul mâniei, voi cei de pe muntele Meu cel Sfânt, tot aşa, toate neamurile îl vor bea necurmat; vor bea, vor sorbi din el şi vor fi ca şi când n-ar fi fost niciodată.”
Apocalipsa 14:9  Apoi a urmat un alt înger, al treilea şi a zis cu glas tare: „Dacă se închină cineva fiarei şi icoanei ei şi primeşte semnul ei pe frunte sau pe mână,
Apocalipsa 14:10  va bea şi el din vinul mâniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat în paharul mâniei Lui; şi va fi chinuit în foc şi în pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului.

Semnul că "Sfârşitul Lumii" aşa cum numeau oamenii Timpul Sfîrşitului nu vine într-o singură zi (pentru cei care rămân în viaţă până la venirea "Fiului Omului" nu durează o singură zi cum credeau unii în anul 1999 este referinţa la necazul femeilor care vor alăpta în zilele de necaz premergătoare venirii.

Matei 24:19 - Vai de cele însărcinate şi de cele ce vor alăpta în zilele acelea!

Unul din semnele unui sistem care a mers cu paşi repezi către distrugere este arătat de Domnul Isus că se va arăta din nou în Timpul Sfârşitului, ceea ce ar putea explica împietrirea celor mai mulţi şi indiferenţa lor faţă de o mântuire într-un loc bun şi veşnic în opoziţie cu plăceri ieftine şi trecătoare cum ar îmbuibarea cu tot felul de alimente, băututi şi plăceri care întină Templul Sfântului Duh care este Trupul Omului, plăceri care duc la un alt fel de mântuire a lor într-un loc numit iadesul de foc, un râu care curge în adânc şi provoacă mişcare plăcilor tectonice alflate pe acesta.

Matei 24:37-39 -

Cum s-a întâmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întâmpla şi la venirea Fiului omului.
În adevăr, cum era în zilele dinainte de potop, când mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie, şi n-au ştiut nimic, până când a venit potopul şi i-a luat pe toţi, tot aşa va fi şi la venirea Fiului Omului.

Pe parcursul istoriei omenirii de când a ieşit Noe din arcă şi până la începutul lucrării Mântuitorului, au existat tot timpul oameni credincioşi ne-întinaţi care era un semn pentru îngeri că Lumea mai are o şansă. Ultimul dintre ei este Ioan Botezătorul care a ieşit din mijlocul păcatului şi a predicat Împărăţia în pustie unde venea poporul şi regele să îl audă.

Atunci putea venii oricând Sfârşitul şi totul a fost pe muchie de cuţit, Cel care a ţinut Lumea a fost Mântuitorul după moartea lui Ioan şi ucenicii pe care ia ales şi care erau curaţi cum zicem noi "genuine". Prin "meta-noia" adică schimbarea gândirii însă mulţi mai mulţi au dus o viaţă de luptă şi sfiinţenie pe parcursul veacurilor în timpul cărora exista în orice vreme posibilitatea ca cei care doreau să se refugieze atunci când omenirea decădea, din cauza Pământului care nu era tot locuit iar posibilităţile autorităţilor umane erau prea mici ca să găsească pe cineva anume oriunde în Lumea locuită şi mult mai mici în zonele care nu erau locuite.

În regimul comunist din ţările Estice era destul de greu să pleci într-o ţară capitalistă dar în rest se putea merge în Rusia, Asia, Africa, şi cine ajungea în Vest putea cere azil politic. Astăzi se inventează tot felul de sisteme de monitorizare din cauza aşa zişilor "terorişti" cu care am fost înşelaţi şi la revoluţi din România unde de fapt a fost o decepţie. Deci avem cârtiţă în moneda eupopeană pentru a urmării pe unde circulă banii pe glob cu ajutorul reţelelor biometrice şi prin satelit, şi nu în ultimul rând s-au implementat mai multe paşapoarte, cine acceptă versiunea cu chip având privilegii mai mari aşa cum aveau membrii Partidului Comunist în care avea încredere întregul sistemul şi le oferea facilităţii speciale deşi ideologia era egalitatea tuturor oamenilor.

Martirilor care mor pentru credinţă, chiar dacă nu sunt 100% genuine (curaţi fizic şi genetic) şi unii sunt căsătoriţi ca Apostolul Petru (inversul lui Pavel), au o poziţie mai mare decât cei 144000, ei fiind primul rod şi ultimii din ei fiind cei doi mucenici care predică în Necazul cel Mare, nu li se ţine seama de toate aceste cerinţe (să nu mănânce ce poate întina trupul, să nu se căsătorească, s.a.) deoarece ei mor din cauza mărturiei care o depun şi care nu este pe placul lumii, înainte ca cele patru vânturi să pângărească întregul pământ. - Apocalipsa 6:9-11;

Pecetea este pusă pe fruntea sclavilor fideli Dumnezeului nostru din cele 12 triburi, în momentul când este dată porunca ca tot pământul să fie vătămat. Încă de la primul conciliu din Ierusalim cerinţele erau altele pentru cei din Israel şi altele pentru cei din alte popoare, ceea ce indică că copii lui Iacob au speranţe mai mari în unele perioade de timp. Pe ei o să trebuie să îi considerăm fraţi chiar dacă acum sunt discriminaţi deoarece lumea le zice evrei sau iudaizanţi, izraeliţii având în inima lor fiecare scris din ce seminţie este şi în funcţie de acesta au o chemare specială, la timpul stabilit de Dumnezeu se vor alătura creştinilor unşi, pecetea fiului omului fiind ca să îi apere de plăgile care vin peste întreg pământ. - Apocalipsa cap. 7 cap 14:1-5;

Despre Mulţimea în albe, fiecare înclinăm să credem că au fost răscumpăraţi din toate timpurile începând cu primul secol, la fel ca unul dintre bătrânii care nu îi vină să creadă şi are semne de întrebare (Ap. 7:13,14). Necazul cel mare este pe pământ după ce sentinţa de mai sus este executată de îngerii care ţin cele patru vânturi iar marea mulţime trebuie să îşi albească hainele în sângele mielului. Din versetul 16 se vede că le-a fost foame, le-a fost sete, ia vătămat lumina soarelui, şi au fost loviţi şi nu alt fel de ardere (arşită) în afară de radiaţiile solare.

Acestea sunt lucruri de care sunt feriţi cei 144000 care au Numele, şi posibil de altele. Însă pentru majoritatea am o întrebare, cum putem să ne spălăm hainele în sângele Mielului ? Noi avem legătură cu sângele Domnului Nostru doar când pomenim moartea şi învierea lui, unii odată pe an, iar alţii de la multe ori sau cum se nimereşte.