innoire
Membru Special
Membru din: Joi Apr 13, 2006 10:09 pm Mesaje: 503
Anul naşterii: 11 Noi 1969
|
Un frate m-a intrebat, daca au incetat darurile speciale sau nu.
Parerile sunt impartite. Unii cred ca au incetat altii ca nu au incetat.
Unii sunt de parere ca daca darurile speciale au fost bune si folositoare, ele trebuie sa fi continuat ca sunt bune si folositoare si acum. Ce spunea pare logic. Insa logica umana poate insela in asteptarile ei. Noi nu ne putem lua numai dupa logica, altfel ar trebui sa ne facem universalisti. Caci si universalistii au o logica aparent imbatabila, spunand ca deoarece D-zeu este iubire si este atotputernic, pana la urma va mantui toti oamenii, demonii si pe Satana.
Apostolul Pavel spunea ca darurile speciale vor inceta. Problema este cand... si de ce...
Ca sa intelegem aceste intrebari, trebuie sa intelegem ce sunt darurile speciale, si de ce sunt date oamenilor?
Sa luam deocamdata un exemplu> darul vorbirii in limbi.
Interesant ca prima data cand a inceput darul vorbirii in limbi, a fost la turnul Babel. oamenilor de acolo, li s-a dat cate un dar de alta limba. Prin urmare vedem ca un dar are un scop, depinde de context, asadar vorbitul intr-o alta limba ca scop, difera. In Noul Testament are un alt scop decat avea la Turnul Babel. Acest scop este bine definit de D-zeu, cand spune> 11. Ei bine! Prin niste oameni cu buze balbaitoare si cu vorbirea straina va vorbi poporului acestuia. Isaia 28:
Apostolul Pavel confirma, cand citeaza din Isaia parafrazand> "Voi vorbi poporului acestuia prin alte limbi si prin buze straine, si nici asa nu ma vor asculta, zice DOMNUL (Yahveh) 1Corinteni 14:21
Prin urmare vorbitul in limi avea ca scop bine definit cu sute de ani inainte de a se produce, de a fi o un semn (o marturie) ptr. poporul evreu necredincios.
In toate incercarile de a demonstra ca rolul limbilor straine si buzele straine mai exista in ekklesia crestina, ca o necesitate de a intari adunarea, se trece cu viteza supersonicului pe langa scopul bine definit al limbilor>
22. Prin urmare, limbile sunt un semn nu pentru cei credinciosi, ci pentru cei necredinciosi. 1Corinteni 14:
Este clar, sau trebuie sa fie clar pentru cine are ochi de vazut, ca scopul bine definit si rolul profetic al limbilor, de mult prezis de D-zeu era de a fi UN SEMN pentru necredinciosii din poporul evreu. Ce este un semn? Un semn este o marturie, care are rolul de a marturise despre ceva. Moise avea semne de la D-zeu, pentru faraon si egipteni, deasemenea Domnul Isus si ucenicii sai aveau semne pentru evreii necredinciosi. Deci este clar ca semnele sunt pentru necredinciosi. Din moment ce crezi nu ai nevoie de semne, deoarece traiesti prin cradinta, nu prin vedere, cum spune si Cuvantul divin> "Cel drept va trai PRIN CREDINTA." si in alt loc> "Ferice de cine nu vede si crede." Semnul vorbirii in limbi avea menirea de a marturisi evreilor necredinciosi, ca D-zeu si-a aruncat privirile inspre neamuri, ii primeste ca popor al Sau pe cei intorsi de acolo la El, si trateaza cu neamurile la picior de egalitate cu Israel, nefacand nici o diferenta intre popoare. Apostolii au inteles foarte bine acest lucru, si mai ales apostolul Pavel s-a facut mesagerul principal al acestei solii extraordinar de minunate.
O marturie nu tine pe veci. Cat timp a construit corabia, Noe a dat un semn necredinciosilor, cand a venit potopul semnul a incetat. Tot asa semnul vorbirii in limbi avea un timp limitat, apoi si-ar fi incheiat misiunea - INDIFERENT DE REZULTAT - semnul trebuia sa dispara. Putem gasi in Biblie un raspuns, cand a incetat vorbitul in limbi? Da. Sa urmarim cu atentie urmatorul fir biblic>
1.Limbile erau "UN SEMN" (o marturie)
2.Erau destinate ca reprezentare profetica "POPORULUI ACESTUIA", adica evreilor si nu popoarelor.
3.Cand cele 70 de saptamani de ani de favoare divina acordate evreilor au incetat, a urmat o perioada de marturie "prin alte limbi si prin buze straine" pentru "poporul acesta", adica evreii. In anul 70 era noastra, Ierusalimul si Templul au fost distruse si "poporul acesta", adica evreii, in perioada 66-135 au fost imprastiati din patria lor. Asadar ei au primit o marturie extraordinara, si suficienta, ca D-zeu, prin Evanghelia adusa de Fiul Sau ceresc a devenit un D-zeu al tuturor popoarelor.
4.Odata ce "limbile sunt un semn NU PENTRU CEI CARE CRED", deci nu sunt pentru credinciosi, ci sunt pentru "poporul acesta" (evreii necredinciosi) si ei au primit o marturie suficienta in aceasta privinta, consider ca darul vorbirii in limbi a incetat undeva in a doua parte a secolului I, era noastra.
Desigur ca, atat timp cat a existat acest dar deosebit, el a "zidit" si pe cei care posedau acest dar, deoarece vedeau ca ceva extraordinar se petrece cu ei, desi fara traducator ei nu intelegeau ce spun, deoarece spuneau cuvinte tainice. Totul trebuia neaparat tradus, ori ei daca aveau si dar de traducator, ori altul care avea, dar in lipsa traducatorului ei trebuiau sa taca. Era o porunca peste care nu se putea trece.
2. In adevar, cine vorbeste in alta limba, nu vorbeste oamenilor, ci lui Dumnezeu; caci nimeni nu-l intelege, si, cu duhul, el spune taine. 1Corinteni 14:
27. Daca sunt unii, care vorbesc in alta limba, sa vorbeasca numai cate doi sau cel mult trei, fiecare la rand: si unul sa talmaceasca.
28. Daca nu este cine sa talmaceasca, sa taca in Biserica, si sa-si vorbeasca numai lui insus si lui Dumnezeu. 1Corinteni 14:
Este clar, ca prin expresia "nu vorbeste oamenilor, ci lui D-zeu" intelegem ca limbile aveau menirea de a-l glorifica pe D-zeu si a spune lucrarile lui minunate, asa cum este si in Fapte 2>
11. Cretani si Arabi, ii auzim vorbind in limbile noastre lucrurile minunate ale lui Dumnezeu!"
Deci NU SPUNEAU MESAJE OAMENILOR!!! NU SE OCUPAU CU PROBLEMELE OAMENILOR SAU A MEMBRILOR ADUNARII SI NICI NU SE OCUPAU DE PROBLEMELE INTERNE SAU EXTERNE ALE ADUNARII!!! NICI CHIAR EVREILOR NECREDINCIOSI!!! Pentru ei acest semn era un semn de judecata si condamnare!!! Un semn profetic!
Mesajele catre lume si adunare erau spuse nu de cei ce vorbeau in limbi, ci de catre proroci>
3. Cine prooroceste, dimpotriva, vorbeste oamenilor, spre zidire, sfatuire si mangaiere.
4. Cine vorbeste in alta limba, se zideste pe sine insus; dar cine prooroceste, zideste sufleteste Biserica.
1Corinteni 14:
Asadar exista o mare confuzie in aceasta privinta, toti vor sa vorbeasca in limbi, dar habar nu au de menirea limbilor, ca a fost un semn profetic de condamnare, pentru evreii necredinciosi, care s-a implinit, ei vor sa spuna prorocii prin limbi, sa vindece prin limbi, sa exorcizeze prin limb, etc. ptr ca asa e la moda la ei in adunare sau asa cred ei ca este bine. Deci, ceea ce fac ei tine mai degraba de pareri umane nescripturale, de experiente asazise dovedite si nu de adevarata cunostinta care vine din studiul serios, sub umilinta a Scripturilor, prin harul lui D-zeu.
Imi pare atat de rau, ca anumiti frati s-au lasat bombardati cu aceste pareri si fantezii si au ars in aceste "explozii de spiritualitate". Da, deoarece nu au ascultat indemnul> Umbla SMERIT cu Dumnezeul tau. Ei au ales nu calea smereniei spre cunoastere, ci aventura spre cunoastere. Aceasta aventura le-a adus nu cunoastere adevarata, ci inchipuiri si revelatii false, vise si experiente urate, insotite deseori de mari probleme de sanatate.
Fratilor! Stati ferm. Perioada vorbitului in limbi nu este pentru timpul nostru. Oricine poate vedea daca nu umbla dupa slava si aventuri desarte, si nu sta si citeste Sfanta Scriptura cu capul in nori. El a apus. A fost o marturie bine definita, pentru un timp bine definit. Si-a implinit menirea.
Sa nu uitam niciodata sa umblam smeriti cu Tatal ceresc. Fie ca Tatal ceresc si Fiul sau sa ne indrume spre adevarata intelegere si cunoastre, care vine printr-o smerenie adevarata in umblarea cu D-umnezeu, pentru gloria lor nepieritoare.
Fiti bineprimiti la Tatal ceresc si binecuvantati.
|