BluePink XHost

Servere virtuale de la 20 eur / luna. Servere dedicate de la 100 eur / luna - servicii de administrare si monitorizare incluse. Colocare servere si echipamente de la 75 eur / luna. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.

Iesus Cristos personal, ne oferă motivul pentru care trebuie să ne năştem din nou, El spune în Ioan 3:3”…Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu este născut din nou, nu poate vedea împărăţia lui Dumnezeu.” Să nu uităm că aceste cuvinte Iesus le-a adresat unui conducător religios pe nume Nicodim, care nu a cunoscut această învăţătură importantă, astfel faptul că eşti membru într-o religie care se numeşte creştină nu este o garanţie că te-ai născut din nou, chiar dacă eşti conducător în acea biserică. De aceea asigură-te că te-ai născut din nou, căci fără naşterea din nou sau din Dumnezeu nu poţi intra în împărăţia lui Dumnezeu, indiferent câte lucruri ai făcut pentru Dumnezeu sau în cadrul bisericii, acestea nu pot produce viaţa veşnică decât naşterea din nou, sau de sus. Un alt motiv important pentru care tu trebuie să te naşti din nou este descris în 1Ioan 5:4 unde se spune: ”pentru că oricine este născut din Dumnezeu biruie lumea…”Deci având în vedere că cineva care nu s-a născut din nou nu poate birui lumea şi poftele ei, deoarece este din lume nu din Dumnezeu, el nu are natura divină primită cu ocazia naşterii din nou care-i permite să învingă lumea, astfel el are doar natura umană păcătoasă fiind astfel din lume şi vrăşmaş cu Dumnezeu (Iacov 4:4).

Iesus Cristos Fiul lui Dumnezeu explică în Ioan 3:5 următoarele :”…Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă cineva nu este născut din apă şi din Duh, nu poate să intre în împărăţia lui Dumnezeu “astfel naşterea din nou este naşterea din apă adică botezul în apă şi naşterea din Duhul, adică botezul cu Duhul Sfânt (Tit 3:5). Aceste două botezuri făcându-se prin Cuvântul lui Dumnezeu, adică ca urmare a ascultării Cuvântului (1Petru 1:23) .

Botezul în apă este un simbol al faptului că am devenit ucenici ai Domnului Isus (Ioan 4:1), al căinţei şi al iertării păcatelor (Fapte 2:38), al îmbrăcării cu caracterul Domnului Isus Cristos (Galateni 3:27). Botezul este dedicarea vieţii noastre lui Dumnezeu, şi este o cerere pentru a obţine o conştiinţă curată prin învierea lui Isus (1Petru 3:21). Botezul mai reprezintă moartea noastră faţă de păcat, când suntem scufundaţi în apă şi învierea la o viaţă nouă când ieşim din apă (Romani 6:2-4; Coloseni 2:12).

Botezul în apă care urmează modelul apostolic se face în numele Salvatorului Iesus Cristos, această formulare este formularea apostolică (Fapte 2:38; 8:16; 10:44; 19:5; Romani 6:2; 1Corinteni 1:12,13; Galateni 3:27).

În timp ce botezul în apă este doar un simbol al naşterii din nou şi al schimbării vieţii, cel cu Duhul Sfânt nu simbolizează schimbarea ci este schimbarea, El nu este un simbol, ci realizează transformarea vieţii noastre după cum se arată în Romani 8:13”dacă, PRIN DUHUL faceţi să moară faptele trupului…”Deci Duhul este cel ce ne ajută să învingem păcatul şi face să moară faptele trupului, apa este doar un simbol al acestei biruinţe. Botezul cu Duhul Sfânt ne face să înviem la o viaţă nouă guvernată de Cristos, este o înnoire sau regenerare după cum se precizează în Tit 3:5:”…prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt “. Botezul cu Duhul Sfânt mai este şi ungerea cu Duhul, atunci o persoană devine creştină, în acel moment aceea persoană devine Fiu al Regatului ceresc şi Rege împreună cu Cristos (2Corinteni 1:21,22; Apocalipsa 1:6; Romani 8:17). Atunci el gustă în mod anticipat din moştenirea cerească, primind astfel arvuna sau avansul Împărăţiei lui Dumnezeu prin Duhul Sfânt, fiind astfel în sens spiritual strămutat în Regatul Fiului iubirii (Efeseni 1:13; Coloseni 1:13; Evrei 6:4,5,10:29). Primirea Duhului Sfânt constituie şi pecetluirea cu puterea lui Dumnezeu adică sigilat ca proprietate a lui Dumnezeu şi părtaş al noului legământ (Efeseni 4;30; Evrei 10:15-20). Acest botez cu Duhul lui Cristos ne dă dreptul să fim copii ai lui Dumnezeu (Romani 8:14) şi ne pune în corpul lui Cristos ca mădulare a lui ( 1Corinteni 12:12,13). Botezul cu Duhul, este primirea Darului Duhului Sfânt, care se manifestă prin umplerea cu El, ungerea şi pecetluirea cu El, toate acestea ca un cadou a Celui Prea Înalt (Fapte 2:38,39 compară cu Fapte 1:5; 2:1-4). Primirea darului gratuit al Spiritului Sfânt duce ca la rândul lui Duhul Sfânt să împartă daruri felurite după voia lui, următoarele texte descriu textele în care sunt menţionate câteva daruri ale Duhului Sfânt – Romani 12:6-8; 1Corinteni 12:8-11; 28-30; Efeseni 4:11; 1Petru 4:9-11; etc.

• Iesus Cristos, a fost botezat sau uns cu Duhul Sfânt (Ioan 1:32-34), împlinind profeţia din Daniel 9:25, dar niciodată nu a vorbit în limbi prin darul miraculos al Spiritului Sfânt. La El botezul cu Duhul Sfânt s-a manifestat prin coborârea Acestuia sub forma unui porumbel (Matei 3:16).

• Apostolul Pavel, a fost botezat cu Spiritul Sfânt prin umplerea cu acesta fără ca El să vorbească în alte limbi (Fapte 9:17,18).

• Ucenicii din Samaria, au primit botezul cu Duhul prin mâinile apostolilor, fără ca relatarea biblică să vorbească de ceva spectaculos ca de pildă o vorbire în alte limbi necunoscute prin darul limbilor (Fapte 8:14-25).

• Ucenicii din Efes, au fost botezaţi cu Spiritul Sfânt prin mâinile lui Pavel, la ei s-a manifestat nu numai prin vorbire în limbi ci şi prin prorocie (Fapte 19:5,6).

• Credincioşii din Corint, au devenit un singur trup prin botezul cu Duhul primind fiecare din ei diferite daruri ale Duhului şi nu doar vorbirea în alte limbi, căci nu tot trupul lui Cristos este limbă vorbind în mod figurat, ci şi ochi, urechi, picioare, mâini, etc. (1Corinteni 12:12-30).

Această învăţătură este promovată de Martorii lui Iehova, însă Biblia învaţă că în cer vor merge mai mult de 144.000, căci toţi creştinii sunt unşi cu spirit şi nu există creştini ne unşi cu Duhul Sfânt căci însuşi cuvântul creştin înseamnă uns. În plus, Domnul Iesus promite tuturor celor care îi slujesc că vor fi în cer cu El, prin cuvintele:”…şi unde sunt Eu, acolo va fi şi slujitorul meu…” (Ioan 12:26). Deci dacă eşti cu adevărat slujitor al lui Cristos vei merge în cer. De fapt Biblia precizează că numărul celor care se vor naşte din nou nu este limitat la 144.000, ci după cum se spune în Ioan 1:12,13: ”Dar TUTUROR (nu doar 144.000) celor ce l-au primit, adică celor ce cred în numele lui, le-a dat dreptul să fie copii ai lui Dumnezeu ,care au fost născuţi…din Dumnezeu”, deci poate cu adevărat ca cineva să creadă în Iesus Cristos şi să nu fie născut din Dumnezeu? Nu căci TUTUROR le-a dat acest drept. Iar cine este născut din nou sau din Dumnezeu are speranţă cerească după cum reiese din 1Petru 1:3,4. Un alt text biblic care arată ceva similar este 1Ioan 5:1 unde se precizează: ”ORICINE crede că Isus este Hristosul este născut din Dumnezeu…” deci cineva nu este născut din Dumnezeu înseamnă că nu crede cu adevărat în Iesus, căci toţi care exercită o credinţă autentică în Iesus sunt şi născuţi din nou căci în momentul când crezi că Iesus a murit pentru tine şi că este răscumpărătorul tău, devenind Domnul tău, primeşti spiritul Sfânt care te ajută să omori faptele cărnii şi să rodeşti faptele spiritului (Efeseni 1:13,14; Galateni 3:26-29). Dar cine sunt cei 144.000 din Apocalipsa 14:1-5?

Aceştia sunt din seminţiile Israelului carnal (Apocalipsa 7:4-8, chiar dacă seminţiile Dan şi Efraim au fost înlocuite cu Iosif şi Levi - compară cu Numeri 1:5-16, nu este prima dată când Dumnezeu în suveranitatea sa a înlocuit două seminţii, vezi Deuteronomul 27:12,13), ei sunt primul rod pentru Miel urmându-l oriunde fiind de fapt însoţitori ai mirelui (Apocalipsa 14:4). De fapt în cer există mai multe categorii de răscumpăraţi (Ioan 14:2,3). Dar să vedem în continuare pe scurt:

1.Accepţi şi simţi condamnarea păcătoşeniei tale pe care o face Duhul Sfânt – încă de la primul pas, este o conlucrare între tine şi Duhul Sfânt, nimeni nu se poate naşte din nou, dacă Duhul Sfânt nu găseşte în tine o inimă sinceră şi smerită, care se lasă convinsă de natura ei păcătoasă şi coruptă, căci un rol al Duhului Sfânt este să dovedească lumea ca fiind vinovată în ce priveşte păcatul (Ioan 16:8). Astfel Duhul Sfânt şi Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să aibă aderenţă în tine, să poate să te oglindească în adevărata faţă a ta, descoperindu-ţi starea ta păcătoasă de corupt, nelegiuit, viclean, vrăşmaş cu Dumnezeu şi hidoşenia păcatului (Romani 3:9-18,23; 8:7,8; Iacov 4:4; Iov 15:16). El îţi dovedeşte nu numai că ai moştenit păcatul, dar şi că ai dat curs păcatului nestăpânindu-te când puteai să o faci, El îţi va arăta că natura ta este coruptă şi stricată şi te va face să vezi păcatul aşa cum îl vede Dumnezeu, ca pe ceva scârbos şi nelegiuit dacă eşti bineînţeles receptiv, atunci, la fel ca evreii din ziua Penticostei care au rămas străpunşi în inimă, vei zice: ”Fraţilor ce să facem?” sau ca temnicerul din Filipi:”…ce trebuie să fac ca să fiu mântuit? “(Fapte 2:37;16:30). Atunci începi să-ţi dai seama cât de păcătos şi pierdut eşti fiind sub condamnarea morţii, despărţit de Dumnezeu prin păcatele tale (Isaia 59:1-4). Ba mai mult îţi dai seama că nu te poţi auto-salva prin bani sau altceva (Psalmul 49:6-8), chiar faptele bune pe care le-am făcut sunt ca o haină murdară înaintea lui (Isaia 64:6), căci nu ai fost creat prin Iesus la fapte bune, dacă nu te-ai născut din nou (Efeseni 2:10).

2.Accepţi că Cristos a murit pentru păcatele tale fără această jertfă fiind pierdut, astfel crezi că într-adevăr Iesus Cristos a murit pentru păcatele noastre, astfel toată vina şi fărădelegea noastră a fost transferată asupra lui Cristos care a fost făcut păcat şi blestem pentru noi (2Corinteni 5:21; Galateni 3:13), astfel El a suferit o moarte chinuitoare pe lemn, astfel prin rănile lui suntem vindecaţi (Isaia 53; 1Petru 2:24). Prin urmare întreabă-te în mod serios: crezi că Iesus a murit în locul tău pentru păcatele tale (Romani 4:25)? Dacă da, atunci înţelegi că El te-a cumpărat prin jertfa sa pentru Dumnezeu şi din momentul când exerciţi credinţă în El, Iesus va deveni Domnul şi Salvatorul tău, numai-trăind pentru tine ci pentru El (Fapte 4:12; 5:31; 2Corinteni 5:14,15). În consecinţă a crede în Iesus, înseamnă a-l asculta (Ioan 3:36), a crede în Tatăl lui care l-a trimis pe pământ şi a mărturisit despre El că este Fiul şi trimisul lui (Ioan 5:24; 12:44; 1Ioan 5:9-11), a umbla în lumină (Ioan 12:46) a muri faţă de păcat şi a învia la o viaţă pentru Dumnezeu (Romani 6:8,11), căci după cum Cristos a murit şi a înviat, cel ce crede în El trebuie să moară şi să învie spiritual lăsând ca Cristos să ia chip în el prin Duhul său (Galateni 2:20; Romani 8:9-11).

3.Căinţa sinceră: adică un regret profund, o părere de rău pentru faptele noastre rele pe care le-am făcut, acest regret va conduce la mărturisirea păcatelor noastre la Dumnezeu Tatăl prin Iesus Marele Preot (1Ioan 1:7-9;2:1,2). În plus, căinţa autentică produce roade bune şi o schimbare a modului de gândire, de vorbire, de acţiune greşit şi vom fi prompţi şi fermi în lupta cu înclinaţia de a păcătui (Proverbe 28:13; Matei 3:8; Romani 12:9; Evrei 3:7,8). Căinţa adevărată se observă prin atitudinea faţă de păcat, privindu-l ca Dumnezeu ne minimalizându-l şi ne mai practicându-l (1Ioan 3:4,8). Având în vedere aceste lucruri întreabă-te: Ţi-ai mărturisit păcatele lui Dumnezeu ? Ai lepădat păcatul schimbându-ţi modul de viaţă într-unul drept ?

4.Consacrare :Tot în rugăciunea în care ne-am exprimat căinţa putem să ne dedicăm viaţa Creatorului, adică să-I spunem Celui Prea Înalt că viaţa noastră io consacrăm lui (Deuteronomul 26:17), devenind proprietatea lui Dumnezeu, iar de atunci în colo nu egoismul va trona pe tronul vieţii noastre ci Domnul Iesus, pe care îl vom urma încontinuu ca ucenici ai lui (Matei 16:24; Romani 14:7,8).

Cu siguranţă dacă facem aceşti paşi nu din dorinţa de a avea vreo experienţă miraculoasă ci cu curăţie în suflet, căutându-l pe Dumnezeu ca Psalmistul care spune în Psalmul 42:1,2:”Cum doreşte cerbul izvoarele de apă aşa te doreşte sufletul meu pe tine, Dumnezeule! Sufletul meu însetează după Dumnezeu…”. Căci dacă căutăm darurile lui Dumnezeu şi nu pe Dumnezeu putem face din ele un idol, ci căutându-l pe Dumnezeu vom primi pe lângă cunoaşterea fiinţei lui şi darurile lui, căci El este dătătorul oricărui dar bun (Iacov 1:16,17). De aceea întreabă-te: tânjeşte sufletul tău după Dumnezeul cel viu ? Simţi că nu poţi trăi fără El ?

Există mai multe lucruri care mărturisesc şi adeveresc când omul este născut din nou, îţi sugerez să studiezi următoarele caracteristici ale celui născut din Dumnezeu, citind toate referinţele Biblice.

Siguranţa noastră trebuie să se bazeze pe promisiunile certe ale Cuvântului lui Dumnezeu (Tit 1:2,3), astfel că dacă am făcut ceea ce ne spune el, adică am exercitat credinţă în Iesus Cristos (Ioan 3:16), ne-am pocăit de păcate (Fapte 2:38), am început o viaţă de ascultare şi dedicare motivată de dragostea lui Dumnezeu (Ioan 3:36), atunci cu siguranţă Dumnezeu a început să lucreze în viaţa ta (Filipeni 2:12,13). Prin urmare nu sentimentele, emoţiile, vreo minune deosebită sunt baza pentru convingerea noastră că suntem salvaţi şi iertaţi, ci credinţa bazată pe adevăr (Romani 10:17; Ioan 4:41,42). Chiar dacă salvarea noastră poate fi însoţită de sentimente deosebite, de un miracol sau altceva, nu aceasta este singurul şi cel mai important fundament al convingerii că suntem salvaţi, căci fiecare om are o personalitate diferită, şi manifestarea lui Dumnezeu în viaţa fiecăruia este diferită, totuşi are şi puncte comune cu lucrarea Duhului în ceilalţi, tocmai de aceea să studiem în continuare:

Există un semn interior care identifică naşterea din nou, astfel în momentul când te naşti din nou primeşti confirmarea sau mărturia Duhul Sfânt că eşti copil al lui Dumnezeu, simţi în inima ta următoarele lucruri descrise de Biblie: Te simţi Înfiat ca copil al lui Dumnezeu, după cum se spune în Romani 8:15: “ci aţi primit un duh de înfiere, prin care strigăm: Ava, Tată! ”şi simţi mărturia Duhului Sfânt după cum reiese din v.16:”Însuşi Duhul mărturiseşte împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu”, deci Duhul Sfânt te convinge înăuntrul tău că eşti copil al lui Dumnezeu având libertatea şi bucuria de al invoca pe Dumnezeu spunându-i ,,Tată”.

În plus simţi căldura dragostei lui Dumnezeu turnată în inima ta care te copleşeşte şi îţi dă o forţă ne bănuită în a manifesta roade bune (Romani 5:3-5), de asemenea guşti în mod anticipat din moştenirea cerească, simţi că eşti cetăţean al cerului, că ai primit o natură şi o viaţă pe care trebuie să o trăieşti pentru cer. Simţi că eşti al Lui Dumnezeu, şi că trebuie să trăieşti pentru El, fiind pecetluit cu Spiritul Sfânt ca proprietate a lui Dumnezeu (Evrei 6:4,5; Efeseni 1:13,14; 4:30; Filipeni 3:20; Coloseni 1:13). Simţi că ai primit o mare putere de a lupta cu păcatul (Romani 8:13). Simţi că povara păcatului s-a dus, că eşti iertat, curăţat având o conştiinţă curată (Evrei 9:14; 10:22; Ezechiel 36:25-27). Observi că Dumnezeu prin Duhul Sfânt te învaţă în mod personal şi îţi răspunde la întrebările sau la neînţelegerile asupra vreunui pasaj Biblic, căci în momentul când te-ai născut din nou, El ţi-a pus legile Sale în inima ta (Ioan 6:45; Evrei 8:10,11; 1Ioan 2:20,27), astfel mărturia lui Cristos în orice cuvânt şi cunoştinţă se vede în aceea persoană (1Corinteni 1:5,6).

Da, există şi un semn exterior după care poţi să-şi dai seama dacă eşti născut din nou, acesta se manifestă prin roadele şi darurile Duhului Sfânt. Dacă cineva este născut din Dumnezeu trebuie să aibă în comportare, într-o anumită măsură roadele Duhului Sfânt descrise în Galateni 5:22,23, printre care: iubirea, blândeţea, îndelunga răbdare, etc. care se manifestă în exterior. În plus, îşi dă seama că aceste roade nu le are doar prin proprie străduinţă, ci o putere de sus îl ajută în a le avea. Simţi că în viaţa ta a apărut o schimbare profundă la 180 de grade, eşti un alt om, o făptură nouă în Cristos care se vede prin acţiunile tale (2Corinteni 5:17,18). Bineînţeles că aceste roade cât şi ceea ce simţim poate fluctua după măsura credinţei noastre şi a relaţiei cu Tatăl ceresc pe parcursul timpului. Aceste roade vor fi vizibile în acţiuni, căci în momentul naşterii din nou s-a produs o cotitură în tine, de la o purtare egoistă şi fapte ale întunericului, la o purtare plină de iubire şi fapte ale lumini (Coloseni 1:4-6). Aceste roade vor fi vizibile în acţiunile noastre, căci cel născut din Dumnezeu nu practică păcatul (1Ioan 3:9), pentru că păcatul nu-i mai face plăcere. Astfel cantitatea şi gravitatea păcatelor va scade pe zi ce trece, dacă ne lăsăm în continuare modelaţi de Tatăl, deoarece sămânţa lui Dumnezeu, adică Duhul Sfânt va duce la o modelare după chipul lui Dumnezeu în personalitatea noastră şi la practicarea dreptăţii (1Ioan 3:9;4:13).

În plus, vom observa că am primit un dar spiritual pe care trebuie să-l folosim spre slujirea altora, astfel fiecare copil al lui Dumnezeu are cel puţin un dar al Duhului Sfânt, pe care trebuie să-l afle şi să lucreze cu el pentru a nu se atrofia (Romani 12:4,5;1Petru 4:10). Pentru a cunoaşte ce dar ai primit este bine să cunoşti listele cu daruri spirituale din Biblie care cu toate că nu sunt complete ne oferă o imagine despre darurile bunătăţii nemeritate ale lui Dumnezeu (Exod 31:3-5; Rom.12:6-8;1Corinteni 12:7-11,28-30; Efeseni 4:11; 1Petru 4:9-11). De asemenea este bine să ştim că Dumnezeu împarte darurile sale în general după necesităţi şi după înclinaţiile noastre naturale, dar pot fi şi excepţii de la aceste principii generale (Exod 4:10-16; Fapte 18:24-28).

Întreabă-te: Ai simţit când Duhul Sfânt ţi-a mărturisit în Duhul tău că eşti copil al lui Dumnezeu? Vezi o nouă viaţă în fiinţa ta? Observi o apropiere de Dumnezeu şi că din inima ta curg râuri de apă vie cum a zis Iesus (Ioan 7:38,39)? Observi că viaţa ta este schimbată? S-a produs în viaţa ta o transformare radicală în ce priveşte gândirea, vorbirea şi faptele? Ai primit un dar spiritual spre slujirea altora? Ai simţit aceste lucruri, cel puţin într-o măsură rezonabilă?

Pentru a înţelege şi mai bine naşterea din nou în continuare vom face câteva comparaţii. Naşterea din Dumnezeu poate fi comparată cu a dezbrăca o haină veche, adică modul nostru de viaţă păcătos şi a îmbrăca o haină nouă, adică un comportament care este după chipul lui Cristos, această schimbare este descrisă în Efeseni 4:22-32. În primul rând aici se arată că omul cel vechi era condus de poftele înşelătoare, deci aceasta este forţa de impulsie a unui comportament păcătos, iar schimbarea o face Spiritul Sfânt şi Cuvântul lui Dumnezeu, în primul rând asupra minţii noastre (Efeseni 4:23), a modului de a gândi care nu se mai lasă condus de egoism ci de adevăr, iubire şi dreptate. Când se produce această schimbare are loc o dezbrăcare ilustrată de ideile descrise în v.25-31: a lepăda minciuna, mânia de lungă durată, hoţia, vorbirea murdară, amărăciunea, iuţimea, defăimarea şi are loc o îmbrăcare cu caracterul lui Dumnezeu sfânt şi anume cu: o vorbire care spune adevărul şi zideşte, aplanarea mâniei, munca cinstită, dărnicia, bunătatea şi mila, deci naşterea din nou este o dezbrăcare şi îmbrăcare o schimbare a tiparelor comportamentale prin puterea lui Dumnezeu. Această transformare este reliefată şi în Romani 12:1,2 unde se spune:”… să fiţi transformaţi, prin înnoirea minţii voastre…”,este interesant că cuvântul din greacă în care a fost scris în Noul Testament, pentru termenul " transformaţi " este ,,metamorfuste” derivat din “metamorphouse” din care provine cuvântul metamorfoză. Astfel înţelegem ce schimbare radicală a gândirii şi a comportamentului, căci după cum dintre o omidă poate pentru unii scârboasă, iasă prin metamorfoză un fluture alb, graţios, tot aşa dintr-un om cu comportament animalic condus de poftă, iese o fiinţă sfântă care are firea lui Dumnezeu (Iacov 3:14-18; 2Petru 1:3,4). Naşterea din nou, mai poate fi comparată şi cu un altoi nobil pus într-un arbore sălbatic, care devine pom fructifer, altoiul este Duhul Sfânt, noi suntem arborele sălbatic, iar roadele sunt acţiunile excelente şi un caracter nou dobândite sub impulsul Cuvântului şi Spiritului lui Dumnezeu (compară cu Romani 11:17,24).

În concluzie, putem spune că mărturia Duhului Sfânt şi a unei vieţi schimbate poate să difere într-o anumită măsură de la o persoană la alta, fiindcă suntem diferiţi, unii sunt mai sentimentali, alţii mai raţionali, unii au o voinţă puternică alţii nu, astfel e posibil ca fiecare din noi să percepem într-un anumit mod lucrarea Duhului Sfânt în noi, chiar Dumnezeu ţine cont de personalitatea noastră când ne dă un dar spiritual, însă cu siguranţă că Cel ce este născut din Dumnezeu nu are îndoială în ce priveşte naşterea sa, cine nu ştie sigur dacă este născut din nou sau nu, acela este foarte probabil să nu fie născut din nou, căci este imposibil să fi devenit o făptură nouă, să fi fost iertat, înfiat ca copil al lui Dumnezeu, şi tu să nu fi conştient de acest lucru. Este imposibil ca Duhul Sfânt să-ţi fi înnoit mintea şi tu să nu-ţi dai seama de acest lucru.

Însă în final întreabă-te:

• Eşti născut din apă şi din Duh, adică ai fost deci botezat în apă şi cu Duhul Sfânt ?
• Simţi că Duhul Sfânt lucrează în viaţa ta ?
• Este viaţa ta schimbată şi eşti conştient că ai devenit copil al lui Dumnezeu?

Dacă nu eşti născut din nou, caută-l pe Dumnezeu şi împăcarea cu El prin Domnul Iesus Cristos, iar dacă eşti născut din Dumnezeu, nu uita niciodată că acesta este un privilegiu deosebit astfel lasă-l pe Cristos să lucreze liber în tine, transformându-te în fiecare zi după caracterul său (2Corinteni 3:18).