Suca în limba română: coliba.

În cartea Leviticului, Dumnezeu a spus lui Moise să poruncească poporului:

Să locuiţi şapte zile în corturi; tot izraelitul băştinaş să locuiască în corturi, ca să ştie urmaşii voştri că în corturi am aşezat Eu pe fiii lui Israel, când i-am scos din pământul Egiptului. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru".

Sucot a devenit una din cele mai importante festivaluri în iudaism şi mesianism, aşa cum este dezignat ca “Sărbătoarea Domnului”^{[cartea Exodului sau Ieşirea de ex. în 23:16, 34:22]} ori simplu “festivalul ^{[conform cărţii Ezechiel 45:25; cărţii Neemia 8:14.]}”. Moise ia instruit pe copii lui Israel să se adune pentru o citire a Legii pe durata Sucotului la fiecare şapte ani (Deut. 31:10-11). Regele Solomon a dedicat Templul din Ierusalim de Sucot (1 Împăraţi 8; 2 Cronici 7). Şi Sucot a fost prima ocazie sacră observată după reluarea sacrificiilor în Ierusalim după exilul babilonian (Ezra 3:2-4).

În mesianism Sucot este simbolul Împărăţiei Sfinţilor cu Mesia, lumea ce vine (olam hava), şi al binecuvântării lui Israel. Umblarea cu Domnul este dovedită prin plantarea în Adunarea lui Dumnezeu de Paşte (Pesah) când cei dintre neamuri şi copii lui Israel trebuie să fie circumcişi cu inima, prin despărţirea de rău, despre care ne vorbeşte Sărbătoarea Azimilor (Hag Maţot), darea Legii şi Sfântului Duh Adunări lui Dumnezeu de la Sărbătoarea Cincizecimii (Şavuot), invocarea venirii lui şi învierii celor adormiţi cu ocazia Zilei Trâmbiţelor (Yom Terua), izbăvirea de sub păcat despre care vorbeşte Ziua Ispăşirii (Yom Kippur), şi de bucuria părtăşiei cu El, prefigurată de Festivalul Colibelor.

În Evanghelia după Matei capitolul 21; Evanghelia după Marcu capitolul 11 şi Evanghelia după Ioan capitolul 12 se prezintă celebrarea sărbătorii cum era sugerată: ramuri (în ebraică: lulav) erau presărate la picioarele lui Mesia când se apropia de Ierusalim. Mulţimea Îl recunoaşte ca „Fiul lui David” şi „Regele lui Israel”. Dar adevărata sărbătoare a Corturilor nu putea fi ţinută mai înainte ca Ieşua (Iisus) să izbăvească pe poporul său de păcatele și fărădelegile lor. (Isaia 53:5; Ezechiel 37:23; Ap. Evrei 10:13-18; Psalm 110:1) –

Va sosi timpul conform profetului Zaharia capitolul 14, când Sucot va deveni un festival universal și toate popoarele vor face pelerinaj anual la Ierusalim pentru a lua parte la festival. În Evanghelia după Ioan capitolul 7, El se suise în ascuns la Sărbătoarea Corturilor.

În pustie, chivotul a însoţit poporul în pelerinajul său, asociindu-se la necazurile lui sau mergând “înaintea lor... cale de trei zile”, ca să caute un loc de odihnă" (Numeri 10:33).

Ioan 7:2-9 --

Fraţii lui Iisus (Ieşua) ar fi dorit ca să se suie cu ei la sărbătoare, dar El venise ca Tora vie, Cuvântul născut înainte de întemeierea lumii devenit trup cu fire asemănătoare lui Adam, cu fire asemănătoare omului păcătos, să-şi facă cortul în mijlocul nostru. (Ev. Ioan 1:10-14; Romani 8:3)

Ioan 7:10-15 --

Conform cu Mişna în cele şaptea zile de Sucot se aducea la Templu o ofrandă de apă (numită „eliberarea apei”). (Suca 51a-b). Într-o ceremonie numită Nisuh haMaim, Marele Preot conduce o procesiune la fântâna Şiloah (Şiloamului), când umple un ulcior cu apă şi se întoarce în curtea Templului.

Când Marele Preot toarnă apa, marea mulţime presară lulavotul (buchetul de Sucot) şi cântă:

Psalmul 118:25-26 --

În Ioan 7:37, se spune vă Ieşua (Iisus) era acolo cu  fiecare pe durata Ceremoniei Turnării Apei şi el spunea cu voce tare:

În zilele de Sucot, psalmii Hallel sunt cântaţi în sinagogile din Israel şi în jurul lumii. Din nefericire, cum poporul Iudeu cântă Psalmul 118:22 acest an, nu au nici o idee că această Scriptură este o Profeţie Mesianică ce se referă la Ieşua!