bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi.

Paraşah Pesaĥ („Pasare, Trecere”)

Şemot ori Exodul 33:12-34:26 (pt. sabat); Bîmidbar ori Numeri 28:16-28:25; Davarim ori Deuteronom 14:22-16:17;

În anul 2025 se citeşte şi Parasha Ţav în ziua de sâmbătă.

Apoi 14 Nisan sau Aviv cade astrologic Sâmbătă 12 Aprilie 2025  Erev Pesach (òÆøÆá ôÆÌñÇç) când în 2025 se citeşte Paraşat Ţav şi totodată calendaristic cade Duminică 13 Aprilie 2025 - Festival Paşti (Chag Meţot) în 15 Aviv adică Marţi 23 Aprilie 2024 când în zori observăm Luna Plină la luna căreia Pruncirea Israel au ieşit în zori din Egipt, ambele fiind zile când orice muncă servilă este interzisă, şi apoi după Sâmbătă când este interzis să mergem până în câmp şi evreii de rit vechi vor avea a I-a zi de numărat omer, Luni 14 Aprilie 2025, iar ceilaţi orientaţi ProTora vom avea Prim Omer Secerat şi Mehorot heŞabat de Duminică 13 Aprilie 2025 când numărăm şapte săptămâni complete sau perfecte (Taminah), iar în prima şi a VII-a zi a festivalului este intezis să secerăm un omer de orz, adică Duminică 13 Aprilie 2025 până la asfinţit pe 21 Nisan sau Aviv, până la asfinţit, motiv pentru care putem amâna o săptămână contorizarea coşurilor de 1 omer şi dezlegarea la Prim Omer Secerat, sau să ne luăm după iudaicii de rit vechi şi să amânăm o zi, dar în alţi ani nu vom avea posibilitatea să ignorăm o singură zi din cele menţionate în poruncă.

După Tanit Bechorim sau Post  Întâilor Ciorchinaţi (Născuţi) ori "Tanit Bechorot" adică "Post Chorchine Prim" cade pregătirea Mesei Pascală de Pasare Domnului IAH (AdoŞem), şi începe Chag Meţot sau Festival Paşti dar dincolo de ocean avem 12 ore întârzâiere pentru ca luna să fie complet cerscentă şi vor prinde Sâmbătă, 12 Aprilie la asfinţit încă luna plină când în unele ţări arabe este Duminică la răsărit şi acesta se numeşte "Controversa Lunii Pline" pentru observatorii fazelor lunii.

-

Se pregătește Masa Pascală de Pasare lui DomnIAH, şi începe Chag Meţot sau Festival Paști în ajun pe 5/6 Aprilie când pe calendar avem 🫓 Pesaĥ / Chag Meţot I şi se poate încheia masa pascală Sâmbătă dimineața şi așa cum vedem pe calendar festivalul se încheie Sâmbătă în 22 Aprilie 2025 în ultima zi (de 🫓 Pesaĥ sau Metzot zi a VIII-a / éåÉí ç×).

+

Masa Pascală comemorează momentul ieșirii din Egipt a israeliților, așa cum s-a promis tatălui nostru Avraam în Bereşit sau Facerea ori Geneza 15:13-15:21 că urmașii lui vor pribegi în pământ străin, unde vor fi robiți şi apăsați patru sute de ani.

+

Despre acest festival sau praznic în limba ebraică "chag" a scris rabinul Șaul cunoscut de autorități șeful învățăturii nazarinenilor (iuōlpānāe đî·nāṭârāiāe) conform Fapte 24:5 şi din Noul Testament ca Pavel Emisarul:

1Corinteni 5:6 lāe şēpyir şuōvâhār·cuōn lāe iādayin eēnâṭuōn đē·ĥâmyirāe qēlyil cūlę·hî ġâvyil·ṭāe mē·ĥâmēa.

1Corinteni 5:6 Ne veridic! semeție voastră ne cunoscuți voi de aluat puțin întreaga-i frământătură dospește ?

1Corinteni 5:7 đē·cēu męn·cuōn ĥâmyirāe aēṭyiqāe đî·tę·huuōn ġâvyil·ṭāe ĥēd·tāe eēicēnāe đy·eitēi·cuōn pēṯyirāe Pęṭâĥāe ġęir đyilē·nî Mâşyiĥāe huō đę·et·nîcęs ĥâlāfēi·nî.

1Corinteni 5:7 De curățiți din voi aluat vechi, de veți fi frământătură nouă (unică), precum de ajunși voi pască; Păștile că Dânsu-ne Mesia, Cel de tot jertfit înloc nostru.

1Corinteni 5:8 męṯūl hānāe nę·aɓęd aēdaydāe lāe ɓē·ĥâmyirāe aēṭyiqāe uî·lāe ɓē·ĥâmyirāe đî·vyişuō·tāe uē·dî·mēryiruō·tāe eęlāe ɓē·ĥâmyirāe đî·dēcâiuō·tāe uē·dî·qēđyişuō·tāe.

1Corinteni 5:8 Pentru acest vom obidi praznic nu în aluat vechi, şi nu în aluat de viclenie şi de răutate, ci în aluat curăției şi de sfințenie.

+

Citirea de săptămâna acesta începe cu o porție specială din Şemot ori Exodul 33:12-34:26 și Deuteronom 14:22-16:17 în care se dă porunca pentru Festivalul Păști, respectiv porunca pentru Săptămânile Secerișului care continuă după Paști:

åÇéÌÉàîÆø îÉùÑÆä àÆìÎéÀäåÈä øÀàÅä àÇúÌÈä àÉîÅø àÅìÇé äÇòÇì àÆúÎäÈòÈí äÇæÌÆä åÀàÇúÌÈä ìÉà äÉÍåãÇòÀúÌÇðÄé àÅú àÂùÑÆøÎúÌÄùÑÀìÇç òÄîÌÄé åÀàÇúÌÈä àÈîÇøÀúÌÈ éÀãÇòÀúÌÄéêÈÍ áÀùÑÅí åÀâÇíÎîÈöÈàúÈ çÅï áÌÀòÅéðÈÍéÓ

12 uē·iō·eēmār Mōşęh aēl Iâhuāh Râaeh eētāh eāmēr eëlē·i hā·aēl aét hā·aɱ hē·zęōh uî·eētāh lōe hā·udea·te·ne-i aét eăşęr-ti·şālēĥ amâi uî·eētāh eāmērēt ié·dāati·kā bî·şāɱ uē·gēɱ-mē·ţeaét ĥeɳ bî·aéina-ī:

12Şi să spună Moise la-IAHVEH: Zărește Ție vorbești peste-mi, Zeul tot-poporului acesta, și Ție deloc cunoscutune-mi tot care-vei-emite împreună-mi, şi-Ţie spus-ai 'să cunoscu-ți în nume și aidoma-găsești har în ochi-Mi'.

-

[...]

18 aét ĥég hā·mâţeot té·şâmēr —şébat iāmīiɱ tō·ecéōl méţeot eăşęr ţūvéity·i·kā lî·mōuād ĥōdęş hā·Eviv cīi bî·ĥōdęş hā·Eviv iţeaét mé·Mīţârēiīɱ

18Tot-Praznic de Paști veți păzești: Șapte zilnici, veți mânca paști, care poruncitu-ți, timpului Luna de Spic, căci în luna Spicul (de Aviv) să ieși din Egipt.

19 cāl fetēr râĥēɱ lî·i uē·cāl mî·qâneē·kâ ţa·kâr fetēr şeur uē·seh

19Orice-deschide-pântec Mie-Mi; și orice-turme-ţi vei marca deschizător berbec şi pui (miel sau ied).

20 uē·fetâr ĥâmâur tî·fedeh bî·seh uî·eīɱ lōe tî·fedeh uē·arâfeto cāl bî·cur bânei·kā tî·fedeh uî·lōe iî·râeou pānāōiē riqâɱ.

20Şi deschizător asinei vei răscumpăra în pui, și cum nu vei răscumpăra și sugrumă-i, orice în cordon (întâi născuți) fiimea-ţi vei răscumpăra şi nu să-zărească feţa-Mi lefter (fără ceva).

21 şéşęt iāmīiɱ tē·aăvōd uē·bî·iōuɱ hē·şâvīiaīi tî·şëvęt bî·ĥâriş uē·bî·qâţeir tî·şëvęt .

21Şase zile veți lucra, și în zi a șaptea veți sta-casei; în semănat și în secerat veți şta.

22 uē·ĥég şévat tē·aăsęh lî·kā Bî·curi Qâţeir Ĥâtiɱ uē·ĥég hā·Eosif—tî·qufet hā·şānāh

22Şi Praznic Săptămâni vei face ţie-ţi Timpurime Secerat Grâni (Bî·curi Qâţeir Ĥâtiɱ), şi Praznic de Strâns — aveți sfârșit de an [agricol].

23 şâlōş feamâiɱ bî·şānāh—iī·râeāh cāl zakur·kā aét pānāōiē hā·edeɳ Iâhuāh Eălōhęi Iīsârā·eél .

23Triplu ori în an—să apari orice-bărbaţi-ţi tot-înaintea-Mi de plăcut IAHVEH Dumnezeire Israel.

[...]

-

În cele șapte zile de Chag Pesach ori Festival Paști se intercalează Ziua Legănării de "Omer Prim Secerat" și prin această zi "Festivalul Săptămânilor Secerișului" care ține șapte săptămâni complete denumit în ebraică Şavuot care se încheie cu ultimul sabat perfect după care urmează ziua dospitelor "Timpurii lui IAHVEH”. Trebuie să ne notăm căci nu se postește pe perioada seceratului şi nu se mai recomandă postul după seara sau noaptea în care am mâncat Pesach sau "Pasare lui Iâhuah".

-

Avem ca moto pentru secerat „...Căci veniți pe pământul care eu vi-l dau vouă și când secera-veţi tot-seceriș și să aduceți tot-Omer Prim Secerat [Omer Reaşit Qâţi·irî] vostru preotului.” - Ueieqâra or Leviticul 23:10.

-

Porunca pentru ziua ”dospitelor timpurii” spune că cade după șapte săptămâni de seceriș perfecte:

15Şi numărați-vă vouă de mâine sabatului, de zi adunând vouă tot-omer legănat, șapte sabate perfecte trecându-vă.

16Până de mâine sabatului cele șapte numărăle cincizeci zile, și grăiți lor ofrandă nouă lui IAHVEH.

17De scoateți locuințelor voastre aducând Lui pâine legănând-o, parți două zecimi făină fiind ele dospite: Timpurii lui IAHVEH [Bicuri·im Lé’IEHUAH]. - Ueieqâra ori Leviticul 23:17;


Din porunca aceasta de numărare a cincizeci de zile vine numele grecizat dat sărbătorii în perioada după ce Alexandru cel Mare a cucerit și a elenizat Nordul Africii, când iudeii au numit această zi „Penticostal” de la cuvântul grec „penta” „cinci”. Sărbătoarea mai este numită „Cincizecime” de la „cinci” și „zeciuială”.

În această zi acum aproape 2000 de ani Dumnezeu a trimis Sfântul Duh (Ruah haQodeş) în Numele Fiului Său care s-a urcat la dreapta Tronului Său: „Și, pe când se împlinea ziua Cincizecimii, erau toți „cu un gând“; la un loc. Și a venit deodată un sunet din cer, ca vuietul unui suflu puternic, și a umplut toată casa unde ședeau. Și li s-au arătat limbi împărțite, ca de foc, și „s-a așezat“ peste fiecare dintre ei. Și toți s-au umplut de Duh Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească.” (Fapte 2:1-4 GBV-2001)


În prezent Samaritenii au tradiția să ridice de Chag Şavuot sau Festivalul Săptămâni în ziua Penticostei, Tora cu cele două capete care reprezintă tabletele poruncilor pe Muntele Gerizim. Acești doi munți sunt situați în vecinătatea orașului Nablus (numit în Biblie Şechem) care în prezent este în Palestina - partea din Israel care mai este numită Banca de Vest. Muntele Gerizim este un așezământ Israelian numit Har Bâraka (Munte Binecuvântării - unde Moise şi Aaron au rostit binecuvântările), situat aproape de un sat samaritean numit Kiryat Luza (Cetatea Luza). Acest munte este un motiv de divergență între şomronim (samariteni) și poporul iudeu. Samaritenii consideră Mt. Gerizim un loc sacru şi cred că Dumnezeu preferă ca Sfântul Templu să fie construit pe el, mai degrabă decât pe Mt. Templului din Ierusalim.

În prezent, cei mai mulţi samariteni trăiesc în apropierea Muntelui Gerizim și tot aici sacrifică și puiul anual al oilor sau caprelor pentru Pesah (Noaptea Pasării) care se prăznuiește în ajun Paștilor (cf. Şemot ori Exod sau Ieşirea cap. 12).

-

Trebuie să nu facem confuzie ca la creștini între Ziua Legănării de "Omer Prim Secerat" și noaptea în care ținem Pesach sau "Pasare lui Iâhuah".

-

Porțiunea de Pesach cuprinde o listă de porunci cu principalele ca o ordine sau un seder pentru timpuri fixate de Dumnezeu care sunt așa cum putem citi mai multe și nu șapte așa cum se crede în creștinismul sabatarian:

-

Început Lunilor.

16:1Păzeşte tot-luna Spicul (HeAviv), şi prăznuieşte Pasarea lui IAHVEH Dumnezeu-ţi; căci în luna Spicul te-a scos IAHVEH Dumnezeu-ţi, din ţara Egipt, noaptea.

ùÑÈîåÉø àÆú-çÉãÆùÑ äÈàÈáÄéá åÀòÈùÒÄéúÈ ôÌÆñÇç ìÇéäåÈä àÁìÉäÆéêÈ ëÌÄé áÌÀçÉãÆùÑ äÈàÈáÄéá äåÉöÄéàÂêÈ éÀäåÈä àÁìÉäÆéêÈ îÄîÌÄöÀøÇéÄí ìÈéÀìÈä:

×amor ae̞t-ĥode̞ş ha·Avyiv uî’asyit Pesáĥ lî’Iehuah Elohe̞i’ka chi bî’ĥode̞ş ha·Avyiv ho·ţyiă’ka Iâhuah Elohe̞i’ka mi·Miţâréyim laiîlah.

Noaptea Pasării.

2Şi jertfeşte Pasarea lui IAHVEH Dumnezeului tău: şi turmă şi cireadă, în vârf care preferă IAHVEH să aşeze Nume Său acolo.

åÀæÈáÇçÀúÌÈ ôÌÆñÇç ìÇéäåÈä àÁìÉäÆéêÈ öÉàï åÌáÈ÷Èø áÌÇîÌÈ÷åÉí àÂùÑÆø-éÄáÀçÇø éÀäåÈä ìÀùÑÇëÌÅï ùÑÀîåÉ ùÑÈí:

Uî’zabéĥâta Pesáĥ lé’Iehuah Elohe̞i’ka ţoen u’baen u’baqar bé’ma·qom ăşe̞r-ii’bâĥér Iâhuah lî’şéchen şâm’u şam.

Festivalul Paştilor.

3Deloc-mănâncă ceva dospit şapte zile să mănânci paşti (în timpul sărbătorii), pâinea întristării, căci în grabă ai ieşit din ţara Egipt: deoarece îţi aminteşti toată-ziua plecării tale din ţara Egipt orice zi a vieţii tale.

ìÉà-úÉàëÇì òÈìÈéå çÈîÅõ ùÑÄáÀòÇú éÈîÄéí úÌÉàëÇì-òÈìÈéå îÇöÌåÉú ìÆçÆí òÉðÄé ëÌÄé áÀçÄôÌÈæåÉï éÈöÈàúÈ îÅàÆøÆõ îÄöÀøÇéÄí ìÀîÇòÇï úÌÄæÀëÌÉø àÆú-éåÉí öÅàúÀêÈ îÅàÆøÆõ îÄöÀøÇéÄí ëÌÉì éÀîÅé çÇéÌÆéêÈ:

Loe-toechel alain ĥameţ şibâét iamim ti·echél-alain méţot le̞ĥe̞m ainy’i chi bî’ĥifazun ia’ţaet me·e̞re̞ţ Miţâréiym lî’méán ti·zâchir ae̞t-iom ţeetî’ka me·e̞re̞ţ Miţâréiym col iâme’i ĥéie̞’i’ka.

Pregătirea Ajunului Paștilor.

4Şi deloc-vadă-se la tine care-n orice-margine ţie, şapte zile; şi deloc-opreşte din cireada care jertfeşti întru ajun în ziua dintâi la răsărit.

åÀìÉà-éÅøÈàÆä ìÀêÈ ùÒÀàÉø áÌÀëÈì-âÌÀáËìÀêÈ ùÑÄáÀòÇú éÈîÄéí åÀìÉà-éÈìÄéï îÄï-äÇáÌÈùÒÈø àÂùÑÆø úÌÄæÀáÌÇç áÌÈòÆøÆá áÌÇéÌåÉí äÈøÄàùÑåÉï ìÇáÌÉ÷Æø:

Uî’loe-ie’rae̞h lî’ka ăşe̞r bî’cal-gâbulî’ka şibâát iamyim uî’loe-ia’lyin min-ĥé·basar ăşe̞r ti·zâbéĥ ba·a̞re̞v bé’iyom ĥé·rieşon lé’boqe̞r.

5Nu poţi la jertfire tot-Pasării în vreo poartă a ta care-IAHVEH Dumnezeul tău dăruieşte la tine.

ìÉà úåÌëÇì ìÄæÀáÌÉçÇ àÆú-äÇôÌÈñÇç áÌÀàÇçÇã ùÑÀòÈøÆéêÈ àÂùÑÆø-éÀäåÈä àÁìÉäÆéêÈ ðÉúÅï ìÈêÀ:

Loe tuchél li’zâboĥ ae̞t-ĥé·Paséĥ bî’éĥad şîare̞’i’ka ăşe̞r-Iâhuah Élohe̞’i-ka notén la-ka.

6Ci în locul pe care-l preferă IAHVEH Dumnezeu-ţi, ca să-şi aşeze Nume Lui în el, acolo să jertfeşti Paştile, seara, la apusul soarelui, pe vremea ieşirii tale din Egipt.

ëÌÄé àÄí-àÆì-äÇîÌÈ÷åÉí àÂùÑÆø-éÄáÀçÇø éÀäåÈä àÁìÉäÆéêÈ ìÀùÑÇëÌÅï ùÑÀîåÉ ùÑÈí úÌÄæÀáÌÇç àÆú-äÇôÌÆñÇç áÌÈòÈøÆá ëÌÀáåÉà äÇùÌÑÆîÆùÑ îåÉòÅã öÅàúÀêÈ îÄîÌÄöÀøÈéÄí:

Chi aim ae̞l-ĥé·maqum ăşe̞r-iobîĥr Iâhuah Élohe̞’i-ka lî’şéchen şâm’u şam ti’zâbéĥ ae̞t-ĥé·Pe̞séĥ ba·are̞v chî·boe ĥé·şe̞me̞ş mo’aed ţe·etâ’ka mi·Miţâraiym.

7Şi să fierbi vita tăiată, şi s-o mănânci în locul pe care-l preferă IAHVEH Dumnezeu-ţi; şi dimineaţa, vei putea să te întorci şi să te duci în colibile / sălaşurile tale.

åÌáÄùÌÑÇìÀúÌÈ åÀàÈëÇìÀúÌÈ áÌÇîÌÈ÷åÉí àÂùÑÆø éÄáÀçÇø éÀäåÈä àÁìÉäÆéêÈ áÌåÉ åÌôÈðÄéúÈ áÇáÌÉ÷Æø åÀäÈìÇëÀúÌÈ ìÀàÉäÈìÆéêÈ:

Uî’bişélî·ta uî’achélî·ta bé’maqom ăşe̞r ii’bâĥar Iâhuah Élohe̞’i-ka bo u’panah bé’boqe̞r uî’halácî·ta lî’aohale̞’i’ka.

8Şase zile, să mănânci paşti, şi a şaptea zi să fie o adunare de sărbătoare în cinstea lui IAHVEH Dumnezeu-ţi: să nu faci nici o lucrare în ea.

ùÑÅùÑÆú éÈîÄéí úÌÉàëÇì îÇöÌåÉú åÌáÇéÌåÉí äÇùÌÑÀáÄéòÄé òÂöÆøÆú ìÇéäåÈä àÁìÉäÆéêÈ ìÉà úÇòÂùÒÆä îÀìÈàëÈä:

×é÷e̞t iamyim ti·ecál méţot u’bé’iom hé·şâbyi’ai (iom) ăţarah ăţe̞re̞t lé’Iehuah Élohe̞’i-ka loe té·ăse̞h mî·lae’cah.

Festivalul Săptămânilor Secerişului - Şavuot.

9Şapte săptămâni să-ţi calculeazi ţie de rupere grâu în spic, să-ţi rupi calculării şapte săptămâni.

ùÑÄáÀòÈä ùÑÈáËòÉú úÌÄñÀôÌÈø-ìÈêÀ îÅäÈçÅì çÆøÀîÅùÑ áÌÇ÷ÌÈîÈä úÌÈçÅì ìÄñÀôÌÉø ùÑÄáÀòÈä ùÑÈáËòåÉú:

×ibâah ÷abuot ti·sâfar-la-kâ me·haĥal ĥe̞râmeş bé’qamah ta·ĥal li’sâfar şibâah şabuaot.

10Şi apoi să prăznuieşti Festival Săptămânilor lui IAHVEH Dumnezeu-ţi, şi să aduci daruri de bună voie, după binecuvântarea pe care ţi-o va da IAHVE Dumnezeul tău.

åÀòÈùÒÄéúÈ çÇâ ùÑÈáËòåÉú ìÇéäåÈä àÁìÉäÆéêÈ îÄñÌÇú ðÄãÀáÇú éÈãÀêÈ àÂùÑÆø úÌÄúÌÅï ëÌÇàÂùÑÆø éÀáÈøÆëÀêÈ éÀäåÈä àÁìÉäÆéêÈ:

Uî’a÷y·i·ta ĥág Şavuaot lé’Iehuah Élohe̞’i-ka misét nidabét iadî’ka ăşe̞r ti·ten ché·ăşe̞r iî’bare̞cî’ka Iâhuah Élohe̞’i-ka.

11Şi să te bucuri înaintea lui IAHVE Dumnezeu-ţi: tu, şi fiul tău şi fiica ta, şi robul tău, şi roaba ta, şi levitul, care în porţi ţie, şi străinul, şi orfanul, şi văduva, care în mijlocul tău, în vârful care preferă IAHVE Dumnezeu-ţi, să aşeze Nume Lui acolo.

åÀùÒÈîÇçÀúÌÈ ìÄôÀðÅé éÀäåÈä àÁìÉäÆéêÈ àÇúÌÈä åÌáÄðÀêÈ åÌáÄúÌÆêÈ åÀòÇáÀãÌÀêÈ åÇàÂîÈúÆêÈ åÀäÇìÌÅåÄé àÂùÑÆø áÌÄùÑÀòÈøÆéêÈ åÀäÇâÌÅø åÀäÇéÌÈúåÉí åÀäÈàÇìÀîÈðÈä àÂùÑÆø áÌÀ÷ÄøÀáÌÆêÈ áÌÇîÌÈ÷åÉí àÂùÑÆø éÄáÀçÇø éÀäåÈä àÁìÉäÆéêÈ ìÀùÑÇëÌÅï ùÑÀîåÉ ùÑÈí:

Uî’saméĥî·ta li’pâne’i Iâhuah Élohe̞’i-ka: aétah u’bene’ka u’bite̞’ka uî’ábâdî’ka ué’ămate̞’ka ué’ hé·levi, ăşe̞r bi’şa·are̞i’ka uî’hé·gher uî’hé·ia·tom uî’hé·álâmanah ăşe̞r bî’qirâbe̞’ka bé’ma·qom ăşe̞r ii’bâĥer Iâhuah Élohe̞’i-ka lî’şachen şâm’o şam.

12Şi-ţi aminteşte căci rob ai fost în Egipt, şi păzeşte şi împlineşte toate regulile acestea.

åÀæÈëÇøÀúÌÈ ëÌÄé-òÆáÆã äÈéÄéúÈ áÌÀîÄöÀøÈéÄí åÀùÑÈîÇøÀúÌÈ åÀòÈùÒÄéúÈ àÆú-äÇçË÷ÌÄéí äÈàÅìÌÆä:

Uî’zacárî·ta chi’e̞be̞d haiy’i·ta bî’Miţâraiym uî’şamérî·ta uî’asy’i·ta ae̞t-hé·ĥuqim ha·éle̞h.

Festivalul Colibi.

13Festival Colibilor fă-ţi ţie şapte zile, în culegerea ta din terenul tău şi din via ta.

çÇâ äÇñÌËëÌÉú úÌÇòÂùÒÆä ìÀêÈ ùÑÄáÀòÇú éÈîÄéí áÌÀàÈñÀôÌÀêÈ îÄâÌÈøÀðÀêÈ åÌîÄéÌÄ÷ÀáÆêÈ:

ĥág hé·Sucot té·ăse̞h lî’ka şîbâát iamyim bî’asâfî’ka mi’garânî’ka u’mi’iyqe̞be̞’ka.

14Şi bucurăte în festivalul tău: tu, şi fiul tău, şi fiica ta, şi robul tău, şi roaba ta, şi levitul, şi străinul, şi orfanul, şi văduva, care în porţile tale.

åÀùÒÈîÇçÀúÌÈ áÌÀçÇâÌÆêÈ àÇúÌÈä åÌáÄðÀêÈ åÌáÄúÌÆêÈ åÀòÇáÀãÌÀêÈ åÇàÂîÈúÆêÈ åÀäÇìÌÅåÄé åÀäÇâÌÅø åÀäÇéÌÈúåÉí åÀäÈàÇìÀîÈðÈä àÂùÑÆø áÌÄùÑÀòÈøÆéêÈ:

Uî’saméĥî·ta bî’ĥághe̞’ka: aétah u’bine’ka u’bite̞’ka uî’ábâdî’ka ué’ămate̞’ka ué’hé·levi uî’hé·gher uî’hé·iatom uî’hé·álâmanah ăşe̞r bi’şâ’are̞’i’ka.

15Şapte zile sărbătoreşte lui IAHVEH Dumnezeu-ţi, în vârf pe care-l preferă IAHVEH; căci te va binecuvânta IAHVEH Dumnezeu-ţi în orice roadele tale şi în orice lucrul mâinilor tale, şi de aceea să fii vesel.

ùÑÄáÀòÇú éÈîÄéí úÌÈçÉâ ìÇéäåÈä àÁìÉäÆéêÈ áÌÇîÌÈ÷åÉí àÂùÑÆø-éÄáÀçÇø éÀäåÈä ëÌÄé éÀáÈøÆëÀêÈ éÀäåÈä àÁìÉäÆéêÈ áÌÀëÉì úÌÀáåÌàÈúÀêÈ åÌáÀëÉì îÇòÂùÒÅä éÈãÆéêÈ åÀäÈéÄéúÈ àÇêÀ ùÒÈîÅçÇ:

×ibâát iamyim ta·ĥág lé’Iehuah Élohe̞’i-ka bé’maqom ăşe̞r-ii’bâĥár Iâhuah chi iî’bare̞cî’ka Iâhuah Élohe̞’i-ka bî’col tî·bu'atâ’ka u’bî’col mé’ăseh iade̞i’ka uî’haiy’i·ta éka sameĥ.

16Triplu ori în an arată-se toţi bărbaţii tăi tot-înaintea lui IAHVEH Dumnezeu-ţi, în vârf care preferă: în Festival Paştilor, şi în Festival Săptămânilor, şi în Festival Colibilor; şi nu se-arate tot-înaintea lui IAHVEH degeaba.

ùÑÈìåÉùÑ ôÌÀòÈîÄéí áÌÇùÌÑÈðÈä éÅøÈàÆä ëÈì-æÀëåÌøÀêÈ àÆú-ôÌÀðÅé éÀäåÈä àÁìÉäÆéêÈ áÌÇîÌÈ÷åÉí àÂùÑÆø éÄáÀçÈø áÌÀçÇâ äÇîÌÇöÌåÉú åÌáÀçÇâ äÇùÌÑÈáËòåÉú åÌáÀçÇâ äÇñÌËëÌåÉú åÀìÉà éÅøÈàÆä àÆú-ôÌÀðÅé éÀäåÈä øÅé÷Èí:

×alo÷ fîamyim bî’÷anah ie’rae̞h cal-zîcurî-ka ae̞t-pân’i IÂHUAH Élohe̞’i-ka bî’ma·qom ăşe̞r ii’bîĥar bî’ĥág hé·Méţot, u’bî’ĥág Hé·Şavuaot, u’bî’ĥág Hé·Sucot: uî’loe ie’rae̞h ae̞t -pâne’i IÂHUAH reiqam:

17Ins cât de dat mâna sa, cât binecuvântare IAHVEH Dumnezeu-ţi care dăruit la tine.

àÄéùÑ ëÌÀîÇúÌÀðÇú éÈãåÉ ëÌÀáÄøÀëÌÇú éÀäåÈä àÁìÉäÆéêÈ àÂùÑÆø ðÈúÇï-ìÈêÀ:

Ayi÷ cî’métânét iad’o cî’birâcát Iâhuah Élohe̞’i-ka ăşe̞r né·tan-la’ka.

-

Citirea continuă cu Festival Paști în Sălbăticia Sinai - Pesaĥ Şeni.

4Şi-a cuvântat Moise Pruncimei Israel, să prăznuiască Paștile.

5Şi-au prăznuit Paștile în a XIV-a zi lunei întâi, seara, în Pustia Sinai; fiimea Israel au făcut întocmai după toate poruncile, pe care le dăduse IAHVEH lui Moise.

6Şi s-a întâmplat că niște oameni, fiind necurați din pricină că se atinseseră de un mort, nu puteau prăznui Paștile în ziua aceea; Și ei s-au înfățișat în aceeași zi înaintea lui Moise și înaintea lui Aaron.

-

Citirea continuă cu rânduiala celor care nu pot ține Păștile din diferite motive:

În Şemot ori Exodul, scrie că Pesah trebuie ținut de fiimea lui Israel și străinii din țară, și nici-un necircumcis (tăiat împrejur) nu poate mânca. Profetul Ieremiahu (Ieremia) scrie că „Israelul va fi până la sfârşit necircumcis în inimă, iar neamurile (goim) vor fi până la sfârşit necircumcise în carne”.

În Brit Chadaşah (Noul Testament) s-a scris căci celor dintre neamuri li se cere ca dovadă a circumciziei cu inima nu o tăiere fizică, care ar fi o ipocrizie până cineva are pământ în Israel -- ca în cazul lui Ioşua (Iosua) și a fiimei lui Israel când au intrat în haAreţ (Pământul făgăduit părinţilor noştri), ci li s-a scris din partea Conciliului din Ierusalim ca dovadă a circumciziei cu inima următoarele:

“De aceea, eu socotesc să nu-i tulburăm pe cei (ucenicii) dintre neamuri care se întorc la Dumnezeu, ci să le scriem, să se ferească:

1. # de întinări de idoli (ΤΩ͂Ν ΑΛΙΣΓΗΜΑΤΩΝ ΤΩ͂Ν ΕΙΔΩΛΩΝ, Leviticul 26:1 - iubire de sine),

2. # şi de curvie (ΚΑΙ ΤΗ͂Σ ΠΟΡΝΕΙΑΣ [PORNEIAS], Leviticul 19:29,21:9; Matei 19:9),

3. # şi de sugrumate (ΚΑΙ ΤΟΥ ΠΝΙΚΤΟΥ, Deut. 21:1-9, 1 Samuel 25:26 - animale moarte),

4. # şi de sânge (ΚΑΙ ΤΟΥ ΑΙΜΑΤΟΣ, Geneza 9:3-7, Leviticul 17:10-16 - ucigaşi )”.


*[[Act 15:20]] GNT*

ἈΛΛᾺ ἘΠΙΣΤΕΙ͂ΛΑΙ ΑΥ̓ΤΟΙ͂Σ ΤΟΥ͂ ἈΠΈΧΕΣΘΑΙ ἈΠῸ ΤΩ͂Ν ἈΛΙΣΓΗΜΆΤΩΝ ΤΩ͂Ν ΕἸΔΏΛΩΝ ΚΑῚ ΤΗ͂Σ ΠΟΡΝΕΊΑΣ ΚΑῚ ΤΟΥ͂ ΠΝΙΚΤΟΥ͂ ΚΑῚ ΤΟΥ͂ ΑἽΜΑΤΟΣ.


“Pentru că, din generațiile din vechime, Moise are în fiecare cetate pe cei care-l predică, fiind citit în sinagogi (adunări) în fiecare zi de Sabat (Sâmbătă)” (Textus Receptus sec. XVI)

“Moise deci din generații înainte în orice oraş tot este desfășurat lui predicator în consiliu lui în orice săptămână citit lui” (Peşitta Arameică sec II). - Fapte 15:13-21; 21:21-25;

Şi iar mi-a zis:

Făcutu-s-a! Eu sunt Alfa şi Omega, începutul şi sfârşitul. Celui ce însetează îi voi da să bea, în dar, din izvorul apei vieţii.
Cel ce va birui va moşteni acestea şi-i voi fi lui Dumnezeu şi el Îmi va fi Mie fiu.

*[[Rev 21:8]] GNT*

ΤΟΙ͂Σ ΔῈ ΔΕΙΛΟΙ͂Σ ΚΑῚ ἈΠΊΣΤΟΙΣ ΚΑῚ ἘΒΔΕΛΥΓΜΈΝΟΙΣ ΚΑῚ ΦΟΝΕΥ͂ΣΙ ΚΑῚ ΠΌΡΝΟΙΣ ΚΑῚ ΦΑΡΜΑΚΟΙ͂Σ ΚΑῚ ΕἸΔΩΛΟΛΆΤΡΑΙΣ ΚΑῚ ΠΑ͂ΣΙ ΤΑΙ͂Σ ΨΕΥΔΈΣΙ ΤῸ ΜΈΡΟΣ ΑΥ̓ΤΩ͂Ν ἘΝ Τῌ͂ ΛΊΜΝῌ Τῌ͂ ΚΑΙΟΜΈΝῌ ΠΥΡῚ ΚΑῚ ΘΕΊῼ, Ὅ ἘΣΤΙΝ Ὁ ΘΆΝΑΤΟΣ Ὁ ΔΕΎΤΕΡΟΣ.

Iar partea celor fricoºi (ΔΕΙΛΟΙ͂Σ) ºi necredincioºi (apostaţi - ΑΠΙΣΤΟΙΣ) ºi spurcaþi (dezgustători, ἘΒΔΕΛΥΓΜΈΝΟΙΣ) ºi ucigaºi (ΦΟΝΕΥ͂ΣΙ) ºi desfrânaþi (ΠΌΡΝΟΙΣ) ºi fermecãtori (ΦΑΡΜΑΚΟΙ͂Σ) ºi închinãtori de idoli (idolătreşti, ΕἸΔΩΛΟΛΆΤΡΑΙΣ) ºi a tuturor celor mincinoºi (pseudes, ΠΑ͂ΣΙ) este în iezerul care arde, cu foc ºi cu pucioasã, care este moartea a doua. - Apocalipsa 21:6-8 - Biblia Creştină.

-

-

Avem exemplul lui Timotei care a fost ucenicizat de rabinul Șaul (Apostolul Pavel) care a preferat să fie circumcis în carne din cauza consiliilor iudeilor dar pentru că nu era fizic în Israel la acel moment nu era o cerință a pământului.

-

Astfel, câțiva din popor erau necurați, prin atingere de trup mort, și doreau să mănânce Noaptea Pascală, iar Dumnezeu le-a dat posibilitatea, potrivit celor scrise în Numeri capitolul 19, în luna a doua la timpul fixat ca „Pesah Şeni”. Cu această ocazie poate ține „Noaptea Pasării” şi un fiu al lui Israel aflat în călătorie în perioada primei lună.

Străinului sau egipteanului care ar dori să participe, i se aplică cerință pământului lui Dumnezeu, şi anume să fie tăiat împrejur împreună cu casa lui, arătând astfel altoirea fizică în poporul lui Dumnezeu, la fel cum tăierea împrejur cu inima față de poporul Israel este astăzi o cerință a celor care doresc să fie considerați credincioși în afara pământului făgăduit patriarhilor.

-


-

Acestea fiind amintite putem analiza calendarul pe anul acesta:


De Joi, 10 Aprilie 2025 seara şi până Vineri 11 Aprilie seara am ținut Tanit Bechorot (úòðéú áÌÀëÉ֣åøéí, lit: Post În Cordoane) sau Tannit Bechorim (Post Întâi Născuţi) şi avem 13 zile din Început Lunii Aviv, întreaga lună fiind Roş Chodeşim - Început Lunilor, când se face abstinența - idem ca în luna a șaptea, şi totodată Sabat HaGadol a căzut Sâmbătă 5 Aprilie 2024 dar mielul l-am adus în gospodării exact de 10 Aviv sau Nisan ca să nu-l analizăm de defecte mai multe zile decât este necesar şi totodată idem cade Chag Meţot în 14 -15 Aviv, adică în 12 Aprilie.

-

Sâmbăta din Israel spre Europa şi Duminica din Aceanul Atlantic spre America, în 15 Aviv sau Nisan, adică în 12 Aprilie 2025, dar şi în 21 Aviv sau Nisan, sunt zile în care nu se permite munca înrobitoare şi nu putem să ieşim în câmp să adunăm un omer de orz în Meţot I sau Meţot VII/VIII, din cauza "Controversei Lunii Pline" şi cei care au jumătate de zi întârzâiere cât şi cei care nu consideră jumătate de zi suficient să mutăm noaptea când mâncăm paştele nu vor ieşi în câmp până Luni. Dacă ignorâm cu cade peste ocean şi analizăm doar în Israel cadenţa astrologică a lunii pline putem ieşi în câmp în ambele Duminici 13 respectriv 20 Aprilie 2024 să secerăm un coş de un omer de orz rupt din spic.

-

Familiile de evrei ținem astfel un Seder Pascal şi anume o masă rituală ținută în primele două nopți ale Festivalului Paști (în Israel se ține însă doar prima noapte). Sederul sau Ordinea la masă este organizat de familie şi oaspeții invitați, deși poate fi deținut şi de orice grup de evrei, cum ar fi membrii unei sinagogi, complexe de condominiu, grup de studenți, bază de armată etc. care nu reunesc ca familie evreiască acasă.

-

La seder, participanții urmăresc într-o carte Haggadah, o introducere în ordinea de la masă numită "seder" care cuprinde promisiunile lui Dumnezeu la Ieşirea din Egipt care sunt reprezentate pe masă ca patru pahare ale lui Dumnezeu şi la al doilea pahar se citește povestea eliberării israeliților din sclavie în Egiptul Antic.

-

În familiile mesianice al treilea pahar al mântuirii este folosit pentru a lua Cina Noului Testament pe care la făcut Ieşua denumit Mesia sau în alte limbi Cristos cu unsprezece din ucenicii săi care au rămas împreună în această noapte.

Citirea este însoțită de ajutoare vizuale sub formă de alimente simbolice de pe farfuria de Pesah care să ne arate vizual cum să aranjăm emblemele pe farfurie. Credincioșii care țin Noul Testament denumit Brit Chadaşah toarnă vin în al IV-lea pahar sau în gobletul lui Eliiahu HeNavi sau Ilie Profetul care rămân nebăute deoarece ultima promisiune a lui Dumnezeu să ne restaureze ca popor va fi la întoarcerea lui Dumnezeu așa cum explica Ieşua care cuvântă despre Venirea Împărăției lui Dumnezeu, la care acum îi ține locul toate zilele până la Sfârșitul Lumii aceasta (Mat 28:20).

Evreii care au o făgăduință din Numeri capitolul 6 țin acest seder cu vin din fructe de pădure sau cu sirop pentru a evita consumarea derivatelor din rodul viței denumit strugure însă mesianicii care țin Cina Noului Legământ beau uneori un pahar cu vin sau din goblet împreună cu ceilalți credincioși.

-

În timp ce legislația evreiască religioasă pune anumite restricții asupra unei mâncări care nu sunt evrei la un seder, evreii ne-tradiționali invită adesea non-evrei în sederele lor, iar non-evreii conduc totodată propriile sedere fără a invita evrei istorici. De exemplu Barak Obama a găzduit la Casa Albă și a participat la seder anual două nopți din 2009 până în 2016.

Obiceiul ca noaptea să se țină de două ori anual vine și de la eșecul observării lunii noi sau lunii pline Aviv mai ales că există de patru ori anual eclipse care cad la schimbarea de sezon şi deci aproape de schimbarea de fus orar fie în ajun lunii Adar-Bet fie în ajun lunii Aviv sau Nisan dacă nu există lună bis sau an bisect.


Conform cu cadența datelor pe calendarul gregorian Pasarea lui Iâhuah este ziua I dată ca poruncă care începe în ajunul zilei precedente 14 Aviv (sau Nisan), iar ultima zi de Festival Paști ține până după asfințit și dacă cade Vineri se prelungește până Sâmbătă seara (de exemplu în 2022 sau 5782) din cauza prohibiției ca evreii să aibă ferment în case (drojdie, bere, iaurt, ș.a. pentru dospirea pâinii) în ziua a VII-a adică 21 Nisan, motiv pentru care în diaspore se țin totdeauna opt zile înloc de șapte.

--

Paraşat Haftarah Pesaĥ: Iosua (Iehoşua) 5:2-6:1; Ieşayiahu (Isaia) 10:32-12:6 (de seder sau ordine la masã în ajun);

Paraşat Haftarah Sabat Ĥag Meot: Ezechiel 37:1-14; Cartea Cântãrilor (cartea);

Paraşat Brit Chadaºah Pesaĥ: Luca 22:7-22:30; 24:1-24:46; Iohanan (Ioan) 13:4-30; 19:31-37; 20:1-21:1; Apocalipsa 1:10-20; 11:3-13; 15:1-15:4 (de seder sau ordine la masã în ajun);

Paraşah Brit Chadaşah Ĥag Maţot: 1 Corinteni 5:7-5:8; 11:23-11:29; 15:20-15:23;

-

Lectură sugerată din Brit Ĥadaşah pentru Paraşah Pesaĥ:

Luca 22:7-22:30; 24:1-24:46; Iohanon (Ioan) 13:4-13:30; 19:31-19:37; 20:1-21:1; Fapte 15:13-15:21; 21:21-21:25; Apocalipsa 1:10-1:20; 11:3-11:13; 15:1-15:4.

În Lectură Apostolul Ioan ori Şaliah Iohanan scrie în evanghelia lui despre pregătirea Sabatului din Festivalul Paști când Mesia este judecat şi Vineri în ajun este pus în mormânt până în ajun zilei de după sabat, când piatra de la mormânt este luată şi Mesia începe se arate la unii din ucenici.

-

Unele cerințe ale participanților au fost date prin Moise Profetul, de Moşe, și unele provin din Tora Orală. La masă se ține:


a. recitarea povestirii Exodului – Maghid (îâéã);


b. mâncatul de paști (pâini azime) – „mațah”;


c. mâncatul de „meror” - a ierburilor aromate ca „rădăcina de hrean” tăiată ca iarba, sau de „salată amară”;


d. Mâncat din Afikomen - o jumătate ca desert și jumătate se acoperă ca amintire a Trupului Ascuns a lui Mesia;


e. recitarea sau citirea Psalmilor HaLeil (de lauda);


f. băutul a 4 pahare de vin (se prefera vin de struguri și pentru naziri de afine-mure, coacăze negre, sau alt bob);

Conform Tratatul Pesachim 10:1 din Mişnah chiar săracul are obligația să bea patru cupe. Fiecare cupă este turnată la o etapă specifică în Seder (așezământul de paști).

Acestea sunt scrise şi în mărturisirea de credință a grupării noastre religioase care o citește orice membru la aderență.


Citirea Bibliei de Maţot

Ziua:

Torah:

Haftarah:

Brit Chadaşah:


Erev Maţot (Ajun, Sâmbătă după Hafdalah): Există obiceiul să se citească în timpul ordinii la masă numită Seder din cartea HaGhedah (Nararea).

13 US /14 UE  Aviv

ori Nisan

Vineri

Dimineața: Şemot sau Exod 12:21-51; Numeri 28:16-25; Seara: Exod 2:1-15:27;

-

 

Dimineața: Mardohei sau Marcu 2:19-20;

Seara: 1 Corinteni 11:23-11:31;


Maţot 1
14/15 Aviv / sabat:

Exod 12:21-12:51; Numeri 28:16-25;

25.

Ţéu

öÇå

Poruncă

Ué·ie·qârae 6:1(8)-8:36;

Haftarah: Iehoşua sau Iosua 5:2-6:1;

Ezechiel 37:1-37:14;

Ieremia 7:16-8:3; 9:22-9:23;

Luca 22:7-22:20; Iohenan sau Ioan 1:29-1:31;

1 Corinteni 15:20-15:28;

Evrei (Ibrim) 9:11-22, 9:23-9:28;


Maţot 2
15/16 Aviv:

Duminică

Levitic 22:26-23:44; Numeri 28:16-25;

Dacă cade de mâine de Sabat (MeHorot heȘabat): 2 Regi 23:1-23:9; 21:25; (de Prim Omer Secerat)

carte: Ezechiel 38:18-39:16;

Dacă cade de mâine de Sabat (MeHorot heȘabat):
 1 Corinteni 15:20-15:23;
 (de Prim Ridicat din Casă Mortuară)


Maţot 3
16/17 Aviv:

Numeri 28:12-28:25; Exod 13:1-16;

-

 

-

 


Maţot 4
17/18 Aviv

Exod 22:24-23:19; Numeri 28:19-25;

-

 

Revelația sau Apocalipsa 15:1-15:4;


Maţot 5
18/19 Aviv

Exod 33:12-34:26; Numeri 28:19-25;

-

 

-

 


Maţot 6
19/20 Aviv:

Numeri 9:1-9:14; Numeri 28:19-25;

-

 

-

 


Maţot 7
20/21 Aviv:

Exod 13:17-15:26; Numeri 28:19-25;

Haftarah: 2 Samuel 22:1-22:51; Cântarea Cântărilor  (cartea).

Revelația sau Apocalipsa 15:1-15:4;


Maţot 8
21/22 Aviv

Deut 15:19-16:17; Numeri 28:19-25;

Haftarah: Isaia 10:32-12:6;

-

 


Notă: Haşamaşii adică diaconii creează un tabel cu porțiunea de “chag” adică “praznic” sau “festival”.

Facem o citire prelungită pe parcursul tuturor zilelor acestuia referitor la evenimentul trecut pe calendar de diaconi adică me-haşamaşi:

Le'Pesach Sameach ue Hag Metzot Sameach!

Paştelui Fericire! și Praznic Paști Fericit!